Sănătoși la job: limite, inteligență emoțională și o bună experiență profesională
Pentru mulți dintre noi, locul de muncă ocupă un loc important în viața noastră. Este mediul unde ne petrecem o mare parte din timp, unde ne facem prieteni, locul de unde ne provin resursele financiare. De aceea, un job unde ne simțim împliniți contribuie la sănătatea noastră mintală și ne face mai…sănătoși.
Odată cu pandemia, linia ce delimita viața personală de cea profesională a devenit mai neclară. Iar pe termen lung, acest lucru poate duce la epuizare emoțională. Poate că acum, mai mult ca oricând, este necesar să contribuim activ la a fi mai sănătoși la job.
În primul rând, cum recunoaștem un mediu de lucru sănătos?
Un mediu de lucru sănătos este caracterizat de o cultură organizațională care prioritizează bunăstarea fizică, mintală și emoțională a angajaților. În plus, asigură și promovează:
- relații sănătoase: relații caracterizate de colegialitate, respect și sprijin. Managerii joacă un rol esențial în a fi cei care încurajează o cultură a încrederii și colaborării, dar angajații contribuie la menținerea ei;
- siguranță psihologică: într-o cultură sănătoasă, comunicarea este clară, deschisă, continuă. Angajații se simt confortabil să se exprime și să primească feedback (feedbackul însuși este văzut ca o oportunitate de creștere, nu de blamare). Acest lucru este valabil mai ales în echipe: dacă membrii unei echipe nu simt că fac parte dintr-un grup care le oferă siguranța de a-și asuma riscuri, atunci motivația, moralul, creativitatea și inovația vor avea de suferit;
- program de lucru flexibil: angajații au loc de manevră pentru a-și personaliza programul de lucru și pentru a lucra în intervalele în care se simt mai productivi;
- oportunități de dezvoltare: prin formări, cursuri, specializări. Deși acestea pot fi costisitoare, managementul sănătos prețuiește mai mult oamenii decât cifrele.
- Prin contrast, un loc de muncă toxic erodează sănătatea noastră fizică și psihică.
Cum recunoaștem faptul că un mediu de muncă nu este sănătos sau potrivit pentru noi?
Simțim o oboseală constantă, începem să greșim în moduri necaracteristice, ne este greu să ne găsim motivația, suntem iritabili. Ne simțim secătuiți, ne dorim să ne izolăm, procrastinăm mai mult ori lucrăm la o viteză accelerată, dar haotic.
Pentru a fi mai sănătoși la job, rolul pe care îl jucăm nu trebuie să fie unul pasiv, adică doar să așteptăm schimbări sau inițiative din partea managementului. Putem fi noi cei care aduc acele conversații autentice la job. Spre exemplu, atunci când ne întrebăm colegii ce fac și cum sunt, îi putem încuraja să detalieze dincolo de secul “Bine”. De altfel, putem fi un adevărat sistem de sprijin pentru colegii noștri, prin a le observa și înțelege emoțiile și prin a le oferi ajutorul nostru. Astfel, ajungem la conceptul de inteligență emoțională.
Inteligența emoțională este abilitatea de a identifica, regla, înțelege și exprima propriile emoții, dar și abilitatea de a recunoaște emoțiile celorlalți. Adesea, este considerată o abilitate mai importantă decât inteligența tradițională.
Cum ne dezvoltăm inteligența emoțională la job?
În continuare, propunem câteva lucruri pe care le putem face pentru a ne dezvolta inteligența emoțională la locul de muncă:
- prin a încuraja cunoașterea de sine: a emoțiilor și comportamentelor și a consecințelor acestora;
- prin a fi un exemplu de auto-reglare emoțională;
- prin a încuraja și sprijini discuții despre reglarea emoțională: prin a dezvolta împreună strategii de gestionare emoțională și pauze strategice (cum să răspundem, în loc să reacționăm);
- prin a încuraja empatia: adică prin a lua în considerare și perspectiva celuilalt, prin a-i arăta înțelegere și compasiune; jocurile de rol și cele de adoptare a unei alte perspective pot fi de folos în acest sens;
- prin a dezvolta abilități de rezolvare a conflictelor: exersând comunicarea eficientă, rezolvarea de probleme, negocierea.
Pe lângă dezvoltarea inteligenței emoționale, ne oferim o bună experiență profesională atunci când setăm limite. Limitele sunt un fel de ghid sau reguli pe care le stabilim pentru a le arăta celorlalți cum le permitem să ne trateze. Aceste reguli definesc relația noastră în raport cu ceva sau cineva. Limitele ne pot feri de burnout (condiția care apare în urma stresului cronic din viața profesională).
Ce limite impunem pentru a preveni un burnout?
Ce tip de limite putem stabili astfel încât să nu fim predispuși la burnout:
- să nu verificăm email-ul de serviciu în afara orelor de lucru și în weekend-uri;
- să ne respectăm programul de lucru, inclusiv pauza de prânz;
- să cerem ajutor sau mai mult timp pentru a putea duce la îndeplinire o anumită sarcină;
- să clarificăm care sunt atribuțiile noastre și care nu sunt;
- să cerem să fim compensați corespunzător, să ni se acorde concediul de odihnă prevăzut, să ne fie recunoscute meritele.
Ce mai putem face pentru o bună experiență profesională?
Pe lângă limite și inteligență emoțională, mai sunt câteva lucruri pe care le putem face pentru a avea o bună experiență profesională și, astfel, pentru a fi mai sănătoși la job. Printre acestea se numără:
- să ne monitorizăm stilul de lucru: prefer să lucrez singur sau în echipă? Cu termene limită sau fără? Este important să identificăm condițiile care ne asigură cea mai mare productivitate și să le aducem în discuție cu colegii sau cu managerul. Până la urmă, acest lucru este în interesul tuturor;
- să fim deschiși la anumite compromisuri: din nou, este important să ne cunoaștem stilul de lucru, astfel încât să ne alegem bătăliile cu înțelepciune: să știm când este înțelept să ne argumentăm o poziționare și când este înțelept să fim noi cei care fac un compromis;
- să facem lucruri în concordanță cu nivelul propriu de confort: poate că nu ne stă în fire să ne facem prieteni printre colegii de serviciu sau să le povestim lucruri personale. Poate că suntem rezervați și dorim să separăm foarte bine lumile. Astfel, este important să respectăm această preferință personală și să le-o comunicăm și celor din jur;
- să fim respectuoși – furia, sarcasmul, criticile, denigrările nu ajută în niciun context, mai ales în grupuri. În schimb, sunt recomandate discuțiile în privat. Totodată, un lucru important de reținut este acesta: “Ce permiți, încurajezi!”.
- să evităm, pe cât posibil, presupunerile: în schimb, să formulăm ori de câte ori dorim să clarificăm ceva, întrebarea: “La ce anume te referi?”. În acest mod, putem evita multe neînțelegeri, escaladarea unor situații.
Modul în care ne petrecem ziua de lucru, situațiile prin care trecem, felul cum le gestionăm au efecte asupra sănătății noastre și asupra celorlalte relații importante din viața noastră: cu familia, partenerul, prietenii, cu copiii noștri. Pentru a fi mai sănătoși fizic și psihic, este momentul să începem să jucăm un rol activ în modelarea culturii organizaționale din care facem parte.
Surse:
- https://www.verywellmind.com/promoting-mental-health-at-work-4175382
- https://www.mentalhealth.org.uk/explore-mental-health/publications/how-support-mental-health-work
- https://positivepsychology.com/positive-psychology-workplace-labor-of-love/
- https://www.psychologytoday.com/gb/blog/conquering-codependency/202209/how-better-boundaries-can-prevent-burnout
- https://www.hrfuture.net/talent-management/wellness/healthy-boundaries-and-psychological-safety-in-the-workplace/
- https://www.psychologytoday.com/us/blog/living-better-with-boundaries/202212/why-boundaries-at-work-are-essential
- https://www.organizationalpsychologydegrees.com/lists/5-tips-establishing-healthy-boundaries-work/
- https://psychcentral.com/blog/tips-for-setting-boundaries-at-work
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7786197/
- https://www.sciencedaily.com/releases/2020/06/200625122734.htm
- https://hbr.org/2023/01/how-a-parents-experience-at-work-impacts-their-kids?utm_source=substack&utm_medium=email
- https://www.worklife.news/culture/financial-well-being/?utm_source=substack&utm_medium=email