Igiena somnului în Tulburările de Spectru Autist

Acest articol a fost pregătit de Andreea Bran, psiholog clinician și terapeut ABA în cadrul Centrului Bellanima de Intervenție în Autism.

Andreea a ales să scrie despre importanța menținerii unei igiene a somnului corespunzătoare, întrucât i se întâmplă des în cabinet să îi povestească părinții despre somnul neodihnitor al celor mici, lucruri precum:“s-a trezit de trei ori azi-noapte”, “nu am reușit să îl punem la somn până la 1 noaptea”, “l-am trezit foarte greu de dimineață”, “am vrea să schimbăm programul de terapie întrucât e obosit și nu dă randament”.

Înainte de a discuta despre menținerea unei igiene a somnului, la fel de importantă ca și cea a corpului sau a locuinței etc., este necesar să înțelegem că somnul este esențial pentru organism și pentru sănătatea fizică și mentală a celor mici.

Privarea de somn are următoarele consecințe:

schimbări fiziologice la nivelul organismului;
factori de risc pentru diabet și probleme cardiovasculare;
creșterea nivelului de grelină (hormonul foamei), creșterea riscului de obezitate;
influențează hormonul STH (hormonul de creștere) și scade sistemul imunitar (prin urmare cei mici sunt mai predispuși îmbolnăvirilor);
scade performanța zilnică prin realizarea sarcinilor într-un timp mai îndelungat, concentrare și performanță scăzută, afectând chiar siguranța celor mici;
apariția microsomnurilor (ațipirea frecventă cu senzația că ești treaz);
depleție energetică la nivelul neuronilor și poluarea cu bio produși ai activității celulare (în timpul somnului se pare că neuronii se pot “repara”);
reducerea activității ariilor cerebrale care controlează emoția, factorul decizional și interacțiunea socială – prin deducție, privarea de somn afectează aceste procese.

Ce spun studiile?

Aproximativ 40-80% dintre persoanele diagnosticate cu TSA au o calitate scăzută a somnului, însă etiologia tulburărilor de somn nu este cunoscută. Câteva teorii consideră că tulburările somnului sunt un rezultat direct al tulburării de spectru autist sau al comorbidităților asociate, sugerând că neurofiziologia și neurochimia ce stau la baza individului îl pot predispune la tulburări cronice ale ritmului nictemeral.

Alte studii au găsit o variabilitate în producția de melatonină, unii participanți având profile normale de melatonină. Este important de știut că anomalii ale melatoninei au fost identificate și în alte tulburări cu dizabilitate intelectuală, ridicând problema nespecificității descoperirilor în TSA în ceea ce privește producția de melatonină. În același timp, în grupul copiilor cu TSA, s-a stabilit că nivelul cognitiv și funcția adaptativă nu prezic severitatea tulburărilor de somn sau a duratei somnului (Krakowiak și colaboratorii, 2008).

S-a descoperit, totodată, că melatonina este utilă în tratamentul insomniilor de adormire la copiii diagnosticați cu TSA (Mallow et al., 2012), aceștia fiind responsivi la o doză de 1 – 3 mg melatonină, administrată cu 30 de minute înainte de culcare, având un răspuns favorabil în prima săptămână de administrare. Rossignol și Frye (2011) au descoperit, în meta analiza efectuată, că melatonina îmbunătățește parametrii somnului și comportamentul pe parcursul zilei.

Un somn neodihnitor duce la…

… probleme comportamentale peste zi, toleranță scăzută la frustrare, care se poate manifesta prin auto și heteroagresivitate.

Soke și colaboratorii (2016) au raportat o prevalență de 27,7% a comportamentului autoagresiv la copiii diagnosticați cu TSA monitorizați pe o perioadă de 3 ani. Acest tip de comportament este divers, adesea repetitiv și ritmic, fără o intenție aparentă de a-și face rău sau care să rezulte în daune fizice. Comportamentul autoagresiv include, de obicei, lovirea capului, trasul părului, mușcarea mâinilor și scărpinatul. Copiii cu TSA și comportament autoagresiv au prezentat întârziere în dezvoltare, cognitivă și adaptativă, astfel că pentru ei comportamentul autoagresiv devine o formă de comunicare sau o consecință a frustrării datorate inabilității de a comunica.

Copiii cu tulburări de somn pot fi somnoroși, dar și excesiv de activi, cu probleme de atenție, comportamente nepotrivite (neascultători, folosind un limbaj urât, izolați, necomunicabili), impulsivi, nemotivați, cu modificări de dispoziție frecvente.

În prezența unei tulburări de somn la copil sau adult, urmările pe termen mediu și lung sunt performanțe reduse zilnice la școală/job, timp mai lung de reacție, greșeli mai frecvente, dificultăți de menținere a atenției, comportamente modificate.

Evaluarea somnului

Se face prin utilizarea de chestionare care se pot aplica copilului sau părinților. Există numeroase chestionare aplicabile, validate, mai mult sau mai puțin laborioase: „Pediatric sleep questionnaire” (PSQ), dezvoltat de prof. dr. Ronald Chervin, varianta în limba română existând pe site-ul web Technology Transfer al Universității din Michigan, “Sleep-Related Breathing Disorders Scale (SRBD Scale), from Pediatric Sleep Questionnaire, to Identify Obstructive Sleep Apneea in Children”, acest lucru fiind posibil ca urmare a muncii de cercetare a dr. Mihaela Oros și prof. dr. Florin Mihălțan.

Recomandările privind necesarul de somn au fost elaborate și publicate de National Sleep Foundation în urma analizei sistematice a studiilor științifice existente și consultărilor cu medici și specialiști din mai multe domenii.

Durata de somn

Durata de somn recomandată pentru copii a fost diferențiată pe șase categorii de vârstă:

nou-născuți (vârstă de la 0 la 3 luni): durata recomandată de somn a fost restrânsă între 14 și 17 ore, anterior era între 12 și 18 ore;
sugari (între 4 și 11 luni): intervalul de somn recomandat este de 12–15 ore, anterior între 14 și 15 ore;
copii mici (1-2 ani): durată de somn recomandată între 11 și 14 ore, anterior 12-14 ore;
preșcolari (de la 3 la 5 ani): între 10 și 13 ore de somn pe zi, anterior între 11 și 13;
copii școlari (între 6 și 13 ani): necesarul recomandat este de 9 – 11 ore, anterior 10-11 ore;
adolescenți (vârsta între 14 și 17 ani): durată de somn recomandată între 8 și 10 ore, anterior 8,5 – 9,5 ore;
în cazul adulților, noul ghid introduce două categorii noi: tineri și vârstnici. Pentru tineri (18-25 ani) se recomandă între 7 și 9 ore de somn, adulții (26 – 64 ani) între 7 și 9 ore de somn pe zi, iar pentru persoanele trecute de 65 de ani sunt considerate suficiente 7-8 ore de somn.

De mare ajutor este stabilirea unui orar de somn ce implică:

Un program de somn cu oră de somn și trezire constantă și respectarea lui în weekend.
Practicarea exercițiilor fizice, în fiecare zi câte 30 de minute, un program sportiv cu 4-5 ore înainte de somn sau o plimbare lejeră seara înainte cu 2 ore de somn.
E importantă și practicarea relaxării înainte de somn cu ajutorul unei băi calde, unei lecturi plăcute sau o audiție muzicală.
Pentru ca trezitul să devină mai ușor, e necesar să fie realizat odată cu lumina dimineții care ajută la resetarea ceasului biologic și a persoanelor cu tulburări de adormire.
Se recomandă evitarea desfășurării de activități în pat, dormitorul să fie aerisit și fără TV sau calculator, iar temperatura să fie confortabilă (de evitat extremele prea rece sau cald).
Este important să luăm masa cu 2 ore înainte de somn (cu excepția sugarilor) și să evităm consumul de ciocolată sau băuturi carbogazoase.
Pentru un somn odihnitor, pentru a adormi mai ușor ori pentru a ne liniști în timpul zilei, de mare ajutor sunt păturile ponderate. Pătura ponderată, aleasă adecvat (după greutate, înălțime), determină organismul să producă serotonină (hormonul „fericirii”) și melatonină (hormonul „somnului”) și să reducă nivelul de cortizol („hormonul stresului”).

Tulburările de somn reprezintă o patologie puțin explorată și investigată în asistența primară, de multe ori însoțind diagnostice de gravitate diferită, astfel încât problema somnului devine una secundară.

E important ca părinții să apeleze la specialist atunci când observă că:

în timpul somnului, copilul are probleme de respirație (sforăie mereu, zgomotos);
respirația copilului se întrerupe în timpul somnului;
copilul are tendința să respire pe gură în timpul somnului, se trezește dimineața cu gura uscată și uneori udă patul;
dacă în timpul zilei manifestă somnolență în cea mai mare parte a timpului;
este dificil de trezit dimineața sau prezintă dureri de cap atunci când se trezește;
a existat o perioadă de la naștere când copilul nu a mai crescut într-un ritm normal;
copilul este supraponderal;
pare că nu ascultă când i se adresează cineva;
întâmpină dificultăți în organizarea sarcinilor și activităților;
este distras ușor de stimuli exteriori;
își agită mâinile și picioarele și nu își găsește poziția.

Surse:

https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver Education/Understanding-Sleep#dynamic_activity.
Russel J. Reiter, Dun Xian Tan, Ahmet Korkmaz, Sergio A. Rosales-Corral. Melatonin and stable circadian rhythms optimize maternal, placental and fetal physiology, Hum Reprod Update (2014) 20 (2): 293-307.
https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver -Education/Understanding-Sleep#id=%22Sleep.
Jaser S.S., Lord J.H., Simmons J.H., Malow B.A. Brief report: Sleep disturbances in young children with type 1 diabetes, Diabetes Res Clin Pract. 2016 Oct;120:232-4.
Nugent R., Althouse A., Yaqub Y., Nugent K., Raj R. Modeling the relation between obesity and sleep parameters in children referred for dietary weight reduction intervention, South Med J. 2014 Aug;107(8):473-80.
Meltzer L.J., Plaufcan M.R., Thomas J.H., Mindell J.A. Sleep problems and sleep disorders in pediatric primary care: treatment recommendations, persistence, and health care utilization. J Clin Sleep Med. 2014 Apr 15;10(4):421-6.
Reka Solyom, Despina Maria Baghiu. Tulburările de somn, boala lumii moderne – revizuirea literaturii. Acta Medica Transilvanica, 2013, iunie; 2(2):145-148.
Shanahan L., Copeland W.E., Angold A., Bondy C.L., Costello E.J. Sleep problems predict and are predicted by generalized anxiety/depression and oppositional defiant disorder. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2014 May;53(5):550-8.
Mihaela Oros, Florin Mihălţan. Chestionar pentru identificarea riscului de apnee în somn la copil, varianta prelucrată în limba română – studiu preliminar. Revista Societăţii de Medicină Internă. 2015: nr. 3 iunie.
https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient -Caregiver-Education/Understanding-Sleep#Tips.
Marcus C.L., Meltzer L.J., Roberts R.S., Traylor J., Dix J., D’ilario J. Long-term effects of caffeine therapy for apnea of prematurity on sleep at school ageAm J Respir Crit Care Med. 2014 Oct 1;190(7):791-9.
https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/tulburarile-de-somn-la-sugar-copilul-mic-si-adolescent-id-1137 -cmsid-51
https://ro.wikipedia.org/wiki/Somn.