Psiholog, psihoterapeut, psihiatru: la cine și cu ce probleme apelăm?

Vorbind despre specialiști, adesea planează o confuzie între psiholog, psihiatru și psihoterapeut; o explicație ar fi aceea că principala metodă de diagnostic și tratament constă în discuții cu pacientul/clientul.

Însă între cele trei profesii există diferențe la nivel de pregătire profesională necesară pentru practicarea fiecărei meserii și natura tratamentului aplicat.

Echipa multidisciplinară: psiholog, psihoterapeut și psihiatru

Mulți oameni consideră sinonime profesiile de psiholog, psihoterapeut și psihiatru și le folosesc în funcție de primul termen care le este la îndemână. Deși lucrează împreună pentru a îmbunătăți starea psihică a unei persoane, ei sunt profesioniști cu granițe bine delimitate.

În România, Colegiul Psihologilor (COPSI) este entitatea care instituie şi promovează norme deontologice în exercitarea profesiilor de psiholog și psihoterapeut și trecerea de la o treaptă de specializare la alta. Pe de altă parte, psihiatrul este medic, absolvent al facultății de medicină.

Profilul psihiatrului

Psihiatria este o ramură a medicinei; termenul semnifică “tratament medical pentru suflet”. Psihiatria se referă la studiul problemelor mintale și include diagnosticarea acestora. Așadar, psihiatrii au atribuții în diagnosticarea, tratarea și prevenția tulburărilor mintale.

Pe lângă analizarea factorilor cognitivi și sociali, psihiatrul analizează și în ce măsură factorii biologici afectează starea mintală a unei persoane. Psihiatrii diagnostichează tulburările mintale și se concentrează pe dezechilibrele chimice din creier. Un aspect important este acela că psihiatrii evaluează atât efectele psihice ale unei tulburări, cât și efectele fizice. Totodată, medicul psihiatru îi are în tratament și sub observație pe cei cu ideație suicidară sau cu tentative de suicid.

Medicul psihiatru este abilitat să prescrie medicamente (spre deosebire de psiholog și psihoterapeut); tot el trebuie consultat cu privire la tot ceea ce ține de medicamente: simptome, efecte secundare, interacțiuni cu alte medicamente.

Totodată, poate prescrie investigații medicale suplimentare. Așadar, el este cel care poate face trimiteri către alte specializări medicale.

Deși psihiatrul consiliază, într-o oarecare măsură, pacientul, el mai degrabă îi face recomandări acestuia înspre începerea unui demers terapeutic.

Cadrul legal al profesiei de psiholog

Psihologia a fost considerată ramură a filosofiei până la jumătatea anilor 1800. Ulterior a fost recunoscută drept o disciplină independentă.

Pe scurt, psihologia este despre studiul oamenilor: cum gândim, cum acționăm și reacționăm, cum interacționăm; se preocupă de aspecte, precum comportamente și gânduri, sentimente și motivația din spatele unui anumit comportament.

Conform legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, psihologul cu drept de liberă practică este abilitat să desfășoare activități de tipul:

• studierea proceselor mintale și a comportamentului;
• elaborarea şi aplicarea de teste pentru măsurarea diferitelor caracteristici umane;
• testare psihologică;
• psihoterapia tulburărilor emoţionale, tulburărilor de personalitate şi a fenomenelor de inadaptare la contextul social şi profesional;
• interpretarea datelor obţinute şi elaborarea recomandărilor necesare.

Profilul psihologului

Așadar, psihologul observă, intervievează, evaluează folosind metode şi instrumente validate științific, interpretează, oferă recomandări, dezvoltă un plan de tratament și monitorizează.

Psihologii ajută clienții să înțeleagă și să gestioneze problemele de viață cu care se confruntă și tulburările psihice. Psihologul pune diagnostice și abordează diverse tulburări mintale, dificultăți de învățare și probleme comportamentale. În acelați timp, analizează factorii cognitivi și sociali care influențează acțiunile și reacțiile oamenilor.

Pentru a deveni psiholog trebuie să fii absolvent al facultății de psihologie, urmând apoi o specializare într-unul din domeniile psihologiei: psihoterapie, psihologie clinică, psihologie organizațională, psihologia transporturilor, educațională sau psihologia pentru securitate națională. Specializarea se obține în cadrul unui program de master sau în cadrul unor programe de formare, după care vor fi necesare și ore pentru dezvoltare personală.

Psihologul clinician poate să realizeze și să emită evaluări psihologice solicitate de anumite instituții publice; de exemplu, pentru încadrarea unei persoane într-un un anumit grad de handicap sau diferite avize psihologice (necesare la angajare pentru anumite posturi precum medic, profesor și altele).

Profilul psihoterapeutului

Psihoterapeuții se ocupă de intervenția psihoterapeutică, prin aplicarea unor protocoale clinice sau abordări terapeutice aparținând terapiei cognitiv-comportamentale, terapiei dialectice, terapiei sistemice, terapiei psihanalitice, abordării umaniste.

Dacă te confrunți cu probleme în relații (familiale, de cuplu) ori cu un diagnostic privind o tulburare mintală sau de personalitate, sau dacă te confrunți cu anumite dificultăți pe care nu le mai înțelegi, psihoterapeutul este profesionistul potrivit. El are competențe de a evalua și face terapie.

Nefiind medic, nu poate prescrie medicamente. În același timp, nu poate face evaluări și nu poate aplica teste decât dacă este și psiholog. Asta deoarece psihoterapeutul poate să fie absolvent al unei facultăţi cu alt profil decât psihologia; ca de exemplu: medicină, asistenţă socială, teologie.

La începutul unui demers terapeutic, terapeutul te întreabă motivele pentru care își dorești să începi terapia, care sunt îngrijorările și problemele cu care te confrunți, cu ce simptome te confrunți. Terapeutul poate aplica anumite chestionare pentru a înțelege mai bine contextul clientului. El urmărește să afle despre copilăria, istoricul, educația și relațiile persoanei. Ulterior, terapeutul și clientul vor stabili împreună obiectivele terapiei. Terapia poate fi de scurtă sau de lungă durată, în funcție de obiectivele stabilite împreună cu clientul.

În psihoterapie contează foarte mult:

• relaţia terapeutică,
• empatia,
• acceptarea necondiționată a clientului,
• ghidarea clientului spre redobândirea funcţionalităţii,
• ghidarea clientului spre echilibru și spre o viață prosperă.

Psihoterapia ajută în tratarea diverselor tulburări psihice (depresie, anxietate, tulburări de personalitate sau diagnostice severe, cum ar fi tulburarea bipolară).

Lumea comună

Studiile arată că atât terapia, cât și medicamentele sunt eficiente în abordarea tulburărilor psihice. Ambele au capacitatea de a influența felul în care funcționează creierul și au chiar capacitatea de a altera funcționarea genelor.

De regulă, există câteva tulburări mintale care necesită vizita la psihiatru și medicație: vorbim de psihoze, tulburarea bipolară, tulburări de spectru autist – deși nu este exclusă nici terapia ca făcând, ulterior, parte din tratament. La terapie răspund eficient anumite condiții, precum: fobiile, atacurile de panică, diverse forme de anxietate și depresia. Adesea, medicamentația prescrisă de psihiatru pavează drumul spre terapie.

Concluzii

Atât psihologii, psihoterapeuții, cât și psihiatrii încorporează cele mai recente studii și concluzii din domeniu în tratamentul prescris. Tulburările mintale sunt complexe și apar la interacțiunea dintre diverși factori, cum ar fi predispoziția genetică, starea psihologică, contextul social, factori privind stilul de viață, precum și condițiile generale de trai.

În final, fie că vorbim despre psiholog, psihoterapeut sau psihiatru, un lucru este clar: scopul comun este acela de a diminua simptomele negative ale unei afecțiuni sau suferințe.

Articol scris de Cristina Glomnicu, editor de specialitate în cadrul Centrului Medical Bellanima.

Surse articol:

• https://mana.md/psychologist-psychiatrist-or-therapist/
• https://www.healthcareers.nhs.uk/explore-roles/psychological-therapies/differences-between-psychology-psychiatry-and-psychotherapy
• https://onlinecounselingprograms.com/mental-health-careers/how-to-become-therapist/therapist-vs-clinical-psychiatrists/
• https://www.allpsychologyschools.com/psychology/psychology-vs-psychiatry/
• https://www.psychologytoday.com/us/basics/therapy/the-difference-between-a-psychologist-and-a-psychiatrist
• https://www.psychologyschoolguide.net/guides/difference-between-clinical-psychology-and-psychiatry/
• https://www.psychology.org/resources/counseling-therapy-psychology-differences/
• https://www.psychology.org/resources/differences-between-psychology-and-psychiatry/
• https://research.com/careers/how-to-choose-between-a-psychologist-vs-psychiatrist-career