Prin seria de materiale “Specialistii Bellanima”, ne propunem sa oferim o perspectiva mai personala a procesului terapeutic. In primul articol al seriei, Madalina Linca, psihoterapeut Bellanima, vorbeste despre lucrurile care o ghideaza in activitatea sa.

Ce formari ai?

As numi, inainte de toate, analiza personala care este foarte importanta in formarea unui psihoterapeut, un fundament pe care se construiesc si se reasaza permanent toate teoriile pe care le studiezi pe parcursul tau profesional. La aceasta se adauga formarea in psihoterapia copilului, adolescentului si adultului, in cadrul Fundatiei Generatia, de asemenea definitorie pentru identitatea mea ca psihoterapeut, precum si participarea la cursurile Fundatiei Romano-Olandeze de Psihoterapie Psihanalitica. Intrucat formarea in psihoterapia psihanalitica este una continua, preocuparea mea pentru aceasta profesie este constanta si implica mai multe activitati (participarea la workshopuri, conferinte, grupuri de lucru etc.).

Cu ce cazuri lucrezi in general?

Lucrez cu oameni obisnuiti, ca mine, ca tine. Lucrez cu oameni care doresc sa inteleaga, sa se inteleaga, sa se descopere si sa se construiasca pe sine. Lucrez cu oameni a caror suferinta psihica ii impiedica sa se simta bine in pielea lor, sa faca ceea ce isi doresc sau ceea ce le face bine. Suferinta psihica se poate manifesta sub forma unor simptome (neliniste, insomnii, izolare) sau sub forma unor dificultati relationale (cu partenerul de viata, cu parintii, cu colegii sau superiorii). Lucrez cu parinti care se confrunta cu diverse probleme de dezvoltare ale copiilor, precum si cu probleme generate de parentalitate, cupluri aflate in dificultate.

Care sunt lucrurile care te ghideaza in ceea ce faci?

Formarea (analiza personala si teoria, care functioneaza ca un stalp, ca un reazem), regulile fundamentale care se aplica in terapia psihanalitica, reflectia si autoanaliza, si, nu in ultimul rand, pasiunea pe care o am pentru aceasta profesie.

Care crezi ca e cel mai mare obstacol pe care trebuie sa il depaseasca cineva pentru a veni la terapie?

Exista obstacole constiente si obstacole inconstiente. Un obstacol des intalnit este falsa idee ca terapeutul te va indruma intr-un mod concret,  iti va da sfaturi, iti va spune ce/cum sa faci, dar cred ca cel mai greu este obstacolul dat de sentimentul ca poti face totul singur.

Exista vreo resursa pe care se intampla sa o recomanzi adesea clientilor tai (o carte, spre exemplu)?

De regula, nu recomand carti. Exista totusi o exceptie, o carte pe care o recomand tinerilor parinti in consultatiile terapeutice pe care le am cu ei, o carte care te poate ajuta sa-ti intelegi mai bine copilul, cu alte cuvinte iti poate facilita cunoasterea lui. Este vorba de “Puncte de cotitura”, scrisa de T.B. Brazelton si J. Sparrow.

Ce ai invatat din terapiile tale?

Terapia te ajuta sa cunosti cat mai multe parti, aspecte din tine insuti – este un parcurs, un demers de explorare in lumea ta interna si relationala care poate fi dificil, dar si spectaculos. Am invatat ca terapia iti poate schimba viata prin resursele pe care le activeaza si prin sensurile noi pe care le capata actiunile tale (pana atunci neintelese), dar cel mai greu a fost sa invat si sa accept ca exista in noi anumite lucruri care nu se pot schimba, care pot fi doar cunoscute, intelese, tolerate sau acceptate.