Atac de panică: adevăruri și mituri

O persoană care experimentează un atac de panică sau mai multe nu găsește mereu cele mai bune cuvinte care să-i explice trăirile. Iar atacurile de panică sunt înțelese, de multe ori, într-un mod atât de eronat! În esență, atacurile de panică sunt una dintre modalitățile organismului de a răspunde la frică. Dar acest răspuns la frică este unul exagerat, disproporționat față de realitate.

Acest articol își propune să prezinte modul în care atacurile de panică sunt percepute la nivel social și să le ofere persoanelor care le experimentează soluții pentru recăpătarea controlul asupra corpului și percepțiilor.

Ce este un atac de panică?

În primul rând, un atac de panică trebuie să fie luat în serios, putând fi greu de gestionat, mai ales de unul singur. DSM-5, Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, grupează atacurile de panică în două categorii: așteptate și neașteptate. Cele așteptate pot fi provocate de anumite locuri, situații sau circumstanțe devenite factori declanșatori; cele neașteptate sunt cele care apar fără să respecte un tipar sau o frecvență anume. Cauza acestora nu se știe exact, dar anumiți factori pot juca un rol important, cum ar fi factorii genetici, de stres sau o predispoziție la stres. 

De asemenea, este bine de știut că persoanele diagnosticate cu alte tulburări, printre care anxietatea generalizată, anumite fobii, tulburarea obsesiv-compulsivă, agorafobia și depresia, sunt predispuse la a suferi de atacuri de panică.

Să nu știu când voi avea următorul atac de panică este cel mai greu de îndurat 

Când apar, atacurile de panică sunt însoțite de o teamă foarte mare și de senzația puternică de lipsă a controlului și de deconectare – iar aceste senzații produc reacții puternice în corp: senzație de leșin și sufocare, senzația de încleștare a corpului și tremurat, respirație sacadată, teama de un infarct, frica de moarte.

În lipsa informațiilor clare și în lipsa dialogului despre această tulburare, în timp s-au dezvoltat multe mituri referitoare la cauzele atacurilor de panică, la modul de manifestare și la posibilitatea de a le controla sau nu.

Mituri despre atacul de panică  

• Un atac de panică te poate aduce în pragul nebuniei. Deși în momentul de vârf al unui atac de panică, persoana poate simți că nu are niciun control asupra sa și că nu mai poate distinge ce este real și ce nu, acesta este doar răspunsul disproporționat al corpului, nu momentul pierderii contactului cu realitatea. 
• Un atac de panică poate fi evitat. În fapt, atacul poate fi, într-o oarecare măsură, controlat. Este cazul atacurilor de panică așteptate: odată ce înveți să recunoști stimulii care le declanșează, poți învăța să te readuci în prezent, să te reconectezi la ceea ce este în jurul tău. În acest sens, o tehnică ce poate fi aplicată este respirația conștientă – inspiri timp de trei secunde, îți ții respirația timp de două secunde și ulterior expiri timp de alte trei secunde. Și repeți. Practicarea respirației conștiente și concentrarea pe aceasta pot scurta durata unui atac de panică sau îl pot face mai puțin intens. 
• Nu poți să ai nicio reacție în timpul unui atac de panică. Chiar și în cazul atacurilor de panică neașteptate, sunt tehnici ce pot fi aplicate în acele momente intense: distragerea atenției de la interior spre exterior; acum poate apărea dialogul interior salvator. Întreabă-te și răspunde-ți: Ce este acum în jurul meu? Ce văd în imediata apropiere? Cum aș descrie obiectul acela? Concentrază-te pe detalii, forme, culori, texturi din imediata apropiere. Oprește valul de stări interioare care încearcă să se instaleze.  

Cum faci față unui atac de panică?

Deși sunt tehnici ce pot fi folosite de fiecare în parte, autogestionarea atacurilor de panică se învață cel mai bine cu ajutorul unui specialist. Iar cele mai frecvente forme de tratament sunt psihoterapia și tratamentul medicamentos. Fără intervenții corespunzătoare, atacurile de panică pot ajunge să dicteze termenii în care îți trăiești viața: poți începe să eviți anumite locuri, să renunți la a face anumite activități din cauza iminenței unui nou atac de panică.

Cea mai cunoscută formă de psihoterapie, în cazul acestei tulburări, este terapia cognitiv-comportamentală (sau CBT). Prin această formă de intervenție, se explorează gândurile premergătoare unui atac de panică și se pun în scenă reacții alternative la stimuli; alți terapeuți CBT aplică terapia prin expunere: încurajează clientul să se expună, voit și intenționat, factorilor care îi declanșează atacurile de panică. Astfel, se urmărește recăpătarea controlului asupra corpului și vieții sale prin expunere repetată și desensibilizare față de factorii declanșatori. 

Semnalul pe care corpul ți-l transmite

În același timp, nu este de neglijat semnalul pe care corpul încearcă să îl transmită prin aceste atacuri de panică. Ce nevoi are? Este vreun aspect al vieții pe care îl  neglijezi? Este vreun aspect al vieții tale despre care nu vrei să vorbești? Oricare ar fi răspunsul la aceste întrebări, atacurile de panică nu trebuie privite ca pe niște pedepse sau ca pe niște fenomene ciudate. Atacurile de panică sunt, în esență, parte din viață, din ceea ce înseamnă să fii o ființă umană sensibilă într-o lume în continuă schimbare, într-o lume complexă și chiar haotică uneori.

Dacă ești într-un impas personal, din care ai impresia că nu știi să ieși, vino la Centrul Medical Bellanima, unde, în urma unei evaluări psihologice preliminare, vom știi să te îndrumăm spre tipul de terapie de care ai nevoie.

Specialiștii care te ajută pe acest subiect

• Alexandru Pavel, medic specialist psihiatru
• Irina Pavel, medic specialist psihiatru

Articol de Cristina Glomnicu, editor de specialitate în cadrul Centrului Medical Bellanima