Dependență: cauze, factori de risc, efecte și tratament
Discuțiile despre dependență se concentrează adesea pe abuzul și incapacitatea de a renunța la consumul diferitelor substanțe și pe consecințele negative ale unui astfel de comportament.
Orice formă de dependență reprezintă, în cele din urmă, o afecțiune ale cărei consecințe pot fi identificate în cazul persoanelor afectate, dar și a celor din jur: familie, prieteni și membrii diferitelor cercuri sociale.
“Pentru cei care doresc să abordeze o dependență care le reduce în prezent calitatea vieții, pot încerca să se lase ghidați de un psihoterapeut antrenat în interviul motivațional și tehnici specifice psihoterapiilor cognitiv-comportamentale. Planul de tratament va fi adaptat dependenței și nevoilor sale individuale. Unele dependențe se pot trata numai cu abordare terapeutică, altele necesită și intervenție pshiatrică”, Beatrice Popescu, psihoterapeut în Cadrul Centrului Medical Bellanima.
Ce este dependența?
Diagnosticul de dependență implică o incapacitate psihologică și fizică de a nu mai consuma anumite substanțe sau de a se implica în anumite activități, chiar dacă acestea provoacă daune de natură psihologică și fizică.
Atunci când o persoană suferă de o formă de dependență, o serie de factori psihologici și sociali contribuie la dezvoltarea și menținerea acesteia. Totuși, patologia de bază este reprezentată de un proces biologic indus de către expunerea repetată la un anumit stimul.
Cauze și factori de risc
Fiecare caz de dependență este unic; cu toate acestea, printre cele mai comune cauze și cei mai întâlniți factori de risc se numără:
1. Fondul genetic
În unele cazuri, reacțiile chimice din creier favorizează consolidarea unor comportamente adictive. Genetica poate explica de ce o persoană consumă alcool ocazional, din plăcere, în timp ce o altă persoană dezvoltă o dependență de alcool.
2. Mediul
Pentru copii și adolescenți, lipsa implicării părinților poate duce la asumarea unor riscuri mai mari sau la dependență de alcool sau substanțe halucinogene. În aceste cazuri, gestionarea emoțiilor și stărilor negative se face prin crearea unei dependențe.
3. Istoricul medical
Problemele subiacente de sănătate mintală pot crește riscul de adicție. La rândul său, dependența poate crește severitatea altor condiții de sănătate mintală. Acest lucru creează un ciclu vicios în care dependența tinde să progreseze rapid și cu consecințe grave. Persoanele care au avut un diagnostic de ADHD în copilărie prezintă un risc crescut de dependență, din cauza unor tratamente care conțin amfetamine.
4. Vârsta
Comportamentul care creează dependență în adolescență sau tinerețe poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării creierului, făcând o persoană mai predispusă la tulburări de sănătate mintală pe măsură ce înaintează în vârstă și dependența progresează.
Unele forme de dependență evoluează lent, de-a lungul a mai multe luni sau chiar ani, variabilele în acest caz fiind reprezentate de către substanța/comportamentul care stau la baza acestei patologii. De exemplu, dependența de cocaină sau heroină poate evolua mai rapid decât dependența de marijuana sau dependența de alcool, pentru că substanțele ajung direct în sânge și la țesuturile cerebrale.
Cum se manifestă dependența în viața de zi cu zi
Printre cele mai comune manifestări asociate cu o formă de dependență se numără:
- Sentimente și stări negative – adesea dependența are la bază sentimente precum singurătatea, tristețea sau neliniștea;
- Preocupări legate de consum – persoanele care suferă de dependență acordă intervale mari de timp procurării și satisfacerii consumului sau activităților care alimentează patologia lor;
- Împlinire temporară și de scurtă durată – satisfacția asociată comportamentelor asociate cu o formă de dependență este de scurtă durată, iar în cazurile grave poate fi urmată de stări de sevraj;
- Probleme de autocontrol – cei care suferă de dependență declară că nu se pot abține de la comportamentul lor patologic;
- Perpetuarea comportamentului de dependență în ciuda consecințelor – diferite forme de dependență sunt asociate cu urmări negative de natură legală, financiară sau socială.
Tipuri de dependență: dependență de substanțe și dependență de comportament
În prezent sunt recunoscute două forme majore de dependență:
Dependență de substanțe
O astfel de situație implică folosirea uneia sau mai multor substanțe, unele dintre acestea aflându-se în afara legii din cauza efectelor dezastruoase pe care le pot avea asupra sănătății și relațiilor sociale.
Cele mai comune forme de dependență de substanțe includ consumul de:
- Alcool
- Opioide
- Canabis și produse derivate
- Nicotină
- Amfetamină
- Cocaină.
Dependență de comportament
Această formă implică o serie de comportamente compulsive, pe care persoanele afectate le realizează chiar dacă nu oferă niciun beneficiu real.
Cele mai comune forme de dependență de comportament implică:
- Jocuri de noroc
- Cumpărături
- Mâncare
- Sex
- Social Media.
Etape ale dependenței
Cazurile de adicție au o evoluție graduală și se pot instala într-un interval restrâns de timp sau in decursul a câțiva ani; indiferent de perioada, acestea urmează aceste patru etape:
- Primul contact – fie că vorbim despre o substanță sau un comportament, primul contact are loc fără a da dependență, dar deschide calea către aceasta.
- Consumul uzual – în funcție de obiectul dependenței, o persoană afectată apelează la acesta în mod recurent, iar în timp, satisfacerea acestei nevoi acaparează din ce în ce mai mult timpul persoanei.
- Consumul riscant – pe măsură ce utilizarea se intensifică, riscurile pe care o persoană și le asumă sunt din ce în ce mai mari. Consecințele unor astfel de comportamente includ probleme legate de interacțiunea cu cei apropiați și performanțele școlare sau la locul de muncă.
- Dependența – în acest punct, persoana care suferă de dependență a dezvoltat o toleranță ridicată față de o anumită substanță sau comportament, iar pentru a obține satisfacția cu care este obișnuită are nevoie de o cantitate periculoasă.
Dependență – efecte asupra persoanei și asupra celor din jur
Din nefericire, dependența aduce cu sine o gamă largă de efecte și consecințe asupra persoanei afectate, dar și a celor din jur. Aceste consecințe pot fi clasificate în trei categorii: fizice, psihologice și personale.
Printre efectele fizice ale unui caz de dependență se numără:
- Răni, în funcție de obiectul dependenței;
- Supradoza, în cazul unei forme de dependență de substanțe;
- Probleme cardiovasculare;
- Igiena precară, în cazuri dramatice de consum de substanțe;
- Complicații asociate sarcinii și nașterii.
Dacă o persoană suferă de o dependență de substanțe sau comportamente, printre cele mai comune efecte de natură psihologică se numără:
- Depresie;
- Singurătate;
- Suicid.
Atunci când o persoană suferă de o adicție, suferința acesteia se extinde și asupra celor din jur, iar printre aceste efecte de natură personală și socială se numără probleme legate de:
- Relațiile cu familia, prietenii sau colegii de muncă;
- Finanțe;
- Probleme cu autoritatea.
De ce este nevoie de psihoterapie pentru a depăși o dependență?
În cazul unei dependențe de substanțe, chiar și după detoxifiere, există un risc crescut de recidivă. Anumiți factori psihologici și sociali pot fi factorii declanșatori care pot conduce la recidivă, și anume:
- Stresul, în special stresul vieții sau stresul academic / profesional;
- Petrecerea timpului cu prietenii care continuă să folosească aceste substanțe.
Psihoterapia ajută ca persoana afectată să scape de senzația de “craving (poftă)” și să învețe să gestioneze provocările vieții fără droguri sau alcool.
Există mai multe abordări terapeutice care tratează abuzul de substanțe, dar cercetările nu au arătat dacă o terapie sau o metodă este mai potrivită decât alta pentru tratarea dependențelor. La fel, nu există o abordare care funcționează pentru toată lumea cu dependență de opiacee.
Atât abordările psihodinamice cât și cele cognitiv-comportamentale sau interviul motivațional pot fi demersuri potrivite în cazul unei dependențe, la fel cum sunt recomandate atât terapia individuală cât și cea de grup.
Atât abordările psihodinamice cât și cele cognitiv-comportamentale sau interviul motivațional pot fi demersuri potrivite în cazul unei dependențe, la fel cum sunt recomandate atât terapia individuală cât și cea de grup.
Planul corect de tratament va fi adaptat dependenței și nevoilor individuale, iar abordarea va fi interdisciplinară de tip psihoterapeutică și, după caz, psihiatrică.
Dacă te regăsești în descrierile de mai sus, nu ezita să ceri ajutor pentru a depăși starea de dependență în care te afli. Vino la Centrul Medical Bellanima, unde, în urma unei evaluări psihologice preliminare, vom ști să te îndrumăm spre tipul de terapie de care ai nevoie.
Specialiștii care te ajută pe acest subiect
- Alexandru Pavel, medic specialist psihiatru
- Irina Pavel, medic specialist psihiatru
- Andrei Deleanu, psihoterapeut