Anxietate – istoric, tipuri și simptome

Când ai o stare de anxietate, respirația se îngreunează, bătăile inimii se intensifică și simți că îți fuge pământul de sub picioare. Dacă aceste senzații se întâmplă înaintea unui examen, a unei prezentări în public sau a unui eveniment pe care îl considerăm important, e normal. Ai emoții. Însă, dacă ele apar fără motiv, devin copleșitoare și influențează funcționarea zilnică, deja te confrunți cu tulburări de anxietate și trebuie să ceri ajutorul unui specialist. 

Anxietate – mic istoric

În DMS- 5 (Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale) anxietatea este descrisă ca anticiparea unui pericol viitor sau poate fi definită ca “teamă fără obiect”.

Ca termen medical și ca afecțiune psihică, anxietatea apare în secolul al XIX-lea, odată cu nașterea psihologiei și ulterior a psihanalizei, ca științe de sine stătătoare. Însă, caracteristicile de comportament și de afect pe care le regăsim în anxietate au fost descrise încă din perioada antică: 

• Într-un text atribut lui Hippocrate, acesta descrie starea de frică pe care un individ o resimțea de fiecare dată când auzea sunetul de flaut în timpul nopții ca pe o fobie și o afecțiune medicală;
• În literatura latină, Cicero identifică anxietatea (angor) ca pe o afecțiune medicală cu o bază somatică, făcând legătura dintre o minte tulburată și un corp bolnav. Seneca, în schimb, face distincția între starea de anxietate și trăsături anxioase și apropie anxietatea de o stare de spirit;
• În secolul al XVIII-lea, regăsim în tratatele de specialitate anxietatea sub formă de melancolie; 
• La începutul secolului XX, diferența dintre anxietate și angoasă, la nivel de etimologie, stabilește faptul că anxietatea înglobează aspectele psihologice și cognitive ale îngrijorării, în timp ce angoasa este o manifestare psiho-somatică.

Astăzi, anxietatea este tratată atât psihiatric (prin tratament medicamentos), cât și psihoterapeutic, în funcție de caracteristicile și de severitatea cu care se manifestă la fiecare individ în parte. 

Ce simțim când avem o stare de anxietate?

În limba română, cuvântul anxietate este un împrumut direct din limba franceză, care continuă înțelesul neaoș de neliniște (stare de agitație, de frământare, de neastâmpăr; tulburare, îngrijorare, teamă, panică (nelămurită) – dexonline, 2009). 

Anxietatea este simptomul central al tulburărilor anxioase, însă ea determină sau este însoțită de numeroase manifestări fizice, psihologice și comportamentale. Simptomele fiecărei tulburări anxioase diferă de la o persoană la alta și în funcție de tipul de tulburare de anxietate resimțită. Printre cele mai comune simptome regăsim:

• Senzație de sufocare;
• Bătăi puternice și rapide ale inimii;
• Probleme de respirație – senzația că ți se taie respirația;
• Senzația de amorțeală;
• Senzație de amețeală sau de leșin; 
• Tensiune musculară;
• Tulburări de somn sau de alimentație;
• Frică intensă, necontrolată; 
• Teama de a pierde controlul.

Anxietate bună vs. anxietate rea

Anxietatea, într-o anumită măsură, este o emoție bună. Cât timp este răspunsul nostru la situații evaluate ca fiind periculoase și ne împiedică să mergem cu ochii închiși spre o situație negativă, poate fi considerată benefică. Însă, în momentul în care ne acaparează și ne face să simțim frică la fiecare pas, anxietatea devine o afecțiune psihică. 

Începând cu secolul XX, anxietatea intră în clasificarea psihiatrică. Astfel, se face o delimitare clară între gradul normal de anxietate, care ne permite să ne adaptăm unor medii noi sau unor schimbări într-un mod confortabil pentru noi și un tip de anxietate patologică care necesită tratament. 

Anxietatea este de mai multe feluri?

În termeni medicali, când anxietatea devine o problemă serioasă apare sub denumirea de tulburări de anxietate, pentru că poate fi de mai multe feluri:

• Anxietate generalizată;
• Fobia specifică;
• Fobia socială;
• Tulburarea de panică;
• Tulburarea acută de stres;
• Tulburarea de stres posttraumatic.

“Tulburările de anxietate sunt caracterizate prin frică și îngrijorare constantă și copleșitoare, trăiri care pot acapara toate resursele de energie vitală și modifică semnificativ cursul firesc al existenței noastre. Din fericire, apelând la psihoterapie și/sau tratament psihiatric, persoanele care suferă de anxietate pot reveni la o viață normală” –  Giorgiana Toma, medic specialist psihiatru în cadrul Centrului Medical Bellanima.

Dacă te recunoști în simptomele descrise mai sus și bănuiești că ai anxietate, te așteptăm la Centrul Medical Bellanima, unde te putem ajuta prin psihoterapie individuală și/sau medicație atunci când este cazul. Nu lăsa temerile să te controleze. Alege să-ți depășești blocajele.

Specialistul care te ajută pe acest subiect

• Irina Pavel, medic specialist psihiatru