Anxietate – simptome și semnale de alarmă

Stările de anxietate (frică) reprezintă o parte normală a vieții umane, existând o multitudine de factori și situații care o pot declanșa. Din punct de vedere evolutiv, rolul fricii este să ne protejeze de pericole. Extremele însă pot crea probleme. Lipsa fricii poate duce la comportamente riscante care pot pune în pericol integritatea persoanei sau chiar viața, iar frica exagerată produce un disconfort emoțional subiectiv dificil de tolerat. Unele persoane experimentează forme intense, excesive și/sau persistente de anxietate, cu simptome care vizează situațiile de zi cu zi, afectând funcționalitatea în unul sau mai multe domenii ale vieții.

În aceste cazuri, recunoașterea simptomelor și a factorilor declanșatori reprezintă un pas important în ceea ce privește ameliorarea diferitelor manifestări și menținerea unei vieți sănătoase.

Cum privim anxietatea? Opinia specialistului 

“Abordarea anxietății este adaptată desigur fiecărui caz în parte. După părerea mea, reducerea simptomatologiei severe cu tratament medicamentos este o prioritate, după care recomand psihoterapie individuală, pentru înțelegerea factorilor care au contribuit la apariția anxietății și restructurarea psihicului în vederea menținerii stării de bine și atingerii potențialului personal. 

Tulburările de anxietate se tratează medicamentos în mod corect cu antidepresive anxiolitice, medicamente care au ca țintă rezolvarea cauzei și prevenirea reapariției simptomelor. Aceste clase de medicamente reglează nivelul de serotonină, nu dau dependență și sunt bine tolerate, contribuind la refacerea funcționalității și creșterea calității vieții. 

După ameliorarea simptomatologiei, lucrul cu sine în psihoterapie poate fi mult mai eficient, având echilibrul necesar pentru procesarea informațiilor, conștientizarea propriilor emoții, schimbare și dezvoltare”,  Brîndușa Caval, medic psihiatru adulți în cadrul Centrului Medical Bellanima. 

Ce este anxietatea?

Anxietatea este un sentiment de îngrijorare și neliniște, adesea un răspuns disproporționat la o situație de zi cu zi. Factorii declanșatori ai unei astfel de stări sunt de natură subiectivă și pot cauza o gamă largă de simptome. Senzațiile de panică și neliniște asociate pot interfera cu activitatea de zi cu zi.

Atunci când vorbim despre simptome, manifestări și factori de risc în ceea ce privește anxietatea, trebuie să luăm în considerare faptul că acestea se pot manifesta începând cu copilăria sau adolescența și se pot extinde în perioada adultă.

Anxietate – simptome comune

Tulburările de anxietate prezintă o gamă largă de simptome și manifestări. Acestea pot varia de la caz la caz și chiar de la episod la episod. În general, acestea sunt cele mai comune simptome:

Îngrijorare excesivă

Sentimentul de îngrijorare este disproporționat față de factorii declanșatori și, adesea, apare ca o reacție la situații obișnuite din viața de zi cu zi.

Stare de neliniște sau agitație

Stările de anxietate declanșează o serie de manifestări fizice, asemănătoare cu răspunsul fiziologic resimțit în situațiile periculoase, când organismul își mobilizează toate resursele pentru a putea fi pregătit să se lupte sau să fugă.

Oboseală

Stările de oboseală pot însoți o tulburare de anxietate. În unele cazuri oboseala se manifestă imediat după un atac de a panică, iar uneori această stare se poate croniciza. Factorii care pot contribui la acest lucru sunt tensiunea interioară permanentă care epuizează psihic, manifestările fizice de răspuns în fața pericolului și chiar schimbările hormonale asociate stresului sever.

Probleme de concentrare

O stare anxioasă poate afecta negativ memoria de lucru, responsabilă de procesarea informațiilor pe termen scurt, ceea ce duce în timp la performanțe scăzute.

Iritabilitate

Cazurile de anxietate sunt asociate cu agitația și excitarea emoțională și senzorială excesivă, ceea ce crește probabilitatea ca o persoană afectată să fie iritabilă.

Tensiune musculară

Studiile arată că acest simptom este cu atât mai intens cu cât anxietatea este mai severă, iar terapiile care reduc tensiunea musculară pot duce la reducerea stărilor de neliniște în cazul persoanelor anxioase.

Tulburări ale somnului

Un răspuns fiziologic al corpului față de stres este hipervigilența. Această stare poate contribui la declanșarea insomniei în cazul tulburărilor anxioase. De asemenea, gândul că e posibil să nu poți dormi poate crește nivelul de stres și astfel se poate crea un cerc vicios.

Atacuri de panică 

În cazul anxietății paroxistice, atacurile de panică sunt evenimente recurente, de scurtă durată (5-30 minute) și sunt însoțite de manifestări precum: 

• palpitații;
• puls accelerat;
• transpirații;
• tremor; 
• senzație de lipsă de aer;
• disconfort toracic sau abdominal;
• greață
• amețeală; 
• senzații de amorțeală sau înțepături;
• teama de a nu-și pierde controlul sau de a nu înnebuni;
• senzație de moarte iminentă;
• valuri de frig sau de căldură, stare de leșin.

Evitarea/limitarea expunerii la situații sociale

Anxietatea legată de contextele sociale se dezvoltă, uneori, chiar din perioada copilăriei și poate face ca persoanele afectate să fie timide și tăcute în grupuri sau atunci când întâlnesc persoane noi. Alteori, persoanele evită cu totul expunerea la situații sociale, iar dacă anxietatea este puternică, poate deveni chiar foarte dificil să își părăsească locuința pentru activitățile obișnuite din viața de zi cu zi.

Fobia specifică 

Frica irațională față de activități, situații sau obiecte specifice poate lua forma unei crize de anxietate și poate determina comportament evitant.

Simptome severe ale anxietății

Persoanele care suferă de anxietate generalizată pot prezenta o serie de simptome severe ale acestei tulburări, și anume:

• Stare de îngrijorare persistentă și anxietate anticipatorie;
• Identificarea celor mai nefavorabile situații posibile și soluții ipotetice la acestea;
• Evaluarea disproporționată a evenimentelor comune;
• Dificultăți de gestionare a situațiilor de incertitudine;
• Probleme în luarea deciziilor, dificultăți de concentrare;
• Incapacitatea de relaxare, oboseală accentuată, insomnie;
• Sindromul colonului iritabil;
• Senzația de tensiune la nivelul mușchilor;
• Iritabilitate, neliniște, senzația de a fi nervos sau „la limită”.

Anxietate – simptome la copii și adolescenți

Motivele care duc la cazuri de anxietate în rândul copiilor și adolescenților variază de la caz la caz. Atunci când vorbim despre anxietate – simptome în cazul copiilor și adolescenților, cele mai comune manifestări sunt:

• Probleme de concentrare la școală sau în sarcinile obișnuite;
• Insomnie;
• Iritabilitate/ predispoziție către ieșiri violente;
• Plâns;
• Indigestie;
• Îngrijorare și/sau gânduri negative constante.

Sfaturi pentru ținerea sub control a simptomelor de anxietate

Simptomele acestei tulburări reprezintă un impediment semnificativ în realizarea activităților de zi cu zi. Pentru persoanele care suferă de anxietate sau care vor măcar să-i limiteze efectele este indicată:

• O dietă echilibrată;
• Limitarea consumului de alcool, cofeină, energizante sau alte psihostimulente;
• Urmarea unui program de somn cu reducerea expunerii la lumina ecranelor înainte de culcare și aerisirea camerei;
• Realizarea de exerciții fizice zilnice;
• Realizarea unor exerciții de respirație;
• Acceptarea faptului că există aspecte ale vieții care nu pot fi controlate.

Dacă ai simptome de anxietate sau ai atacuri de panică frecvente, nu ezita să ceri ajutorul specialiștilor. Vino la Centrul Medical Bellanima, unde, în urma unei evaluări psihologice preliminare, vom ști să te îndrumăm spre tipul de terapie de care ai nevoie.

Specialiștii care te ajută pe acest subiect

• Alexandru Pavel, medic specialist psihiatru
• Irina Pavel, medic specialist psihiatru