Conflictele: de ce evităm aceste oportunități de a avea legături mai profunde?

Conflictele sunt comune, ne lovim de ele zi de zi. Deși acest lucru este o certitudine, conflictele încă ne dau bătăi de cap: le amânăm, le amplificăm, le permitem să ne strice relațiile cu ceilalți.

Adesea, conflictele apar din cauza unor neînțelegeri sau atunci când eșuăm să vedem și să percepem nevoile și dorințele celorlalți.

Ceea ce scăpăm din vedere este faptul că un conflict nu duce, în mod automat, la durere și stres. Este doar o asociere pe care am făcut-o sau pe care am observat-o la cei din jur.

De fapt, conflictul nu este altceva decât o parte firească a vieții. Și este de ne-evitat în relații. Adesea, atunci când privim cuplurile din jurul nostru, putem chiar identifica un tipar de conflict: care sunt reproșurile constante, tonul fiecăruia.

Unde greșim?

Ca oameni, evităm conflictele din mai multe motive: nu avem destulă încredere în noi sau, pur și simplu, ne-am decis cu privire la situație și la ceea ce simte cealaltă persoană.

În același timp, pierdem din vedere esențialul atunci când facem din persoana cu care ne certăm conflictul. Conflictul fiind situația, de fapt. Atunci când facem din oameni problema, apar resentimente, iar furia devine inevitabilă. Iar atunci când o persoană se simte atacată, devine defensivă sau combativă. Așadar, perspectiva ar trebui să fie aceea că suntem doi contra unei probleme, suntem parte din aceeași echipă. Astfel, vom putea lucra la rezolvarea situației, nu la repararea persoanei din fața noastră.

În același timp, conflictele trezesc emoții puternice. Dacă nu ne simțim confortabil cu propriile emoții sau nu reușim să le gestionăm în momentele de stres, nu vom reuși nici să gestionăm cu succes conflictele.

Rolul stimei de sine în conflicte

Conflictele pot fi foarte intimidante, fie că vorbim despre conflict cu partenerul, coleg de muncă, șef sau prieten.

Conflictele ne forțează să ne exprimăm: îmi exprim perspectiva cu scopul de a-i arăta celuilalt cum se vede de la mine o anumită situație. Astfel, conflictele sunt strâns legate de stima de sine. Dacă provii dintr-un mediu unde perspectiva și viziunea ta erau minimizate, criticate, chiar demontate, atunci nu te vei simți confortabil să te exprimi și să-ți susții punctul de vedere. Apare nevoia de a aproba orice și de a le face pe plac celorlalți: pe termen lung, acest lucru ne inhibă în a fi mai conectați cu noi înșine, mai conștienți de dorințele, emoțiile și valorile noastre.

Atunci când vine vorba de conflicte, stima de sine scăzută arată cam așa:

luăm lucrurile personal;
intrăm în defensivă;
suntem incapabili să ne exprimăm propriile nevoi și dorințe;
avem reactivitate ridicată;
avem tendința de a le face pe plac oamenilor;
evităm să ne asumăm responsabilitatea pentru propriile comportamente și sentimente;
nu suntem onești;
avem așteptări pe care nu le comunicăm.

Evitarea conflictelor ca strategie

Evitarea conflictelor este o metodă de a reacționa la conflicte. Cum? Prin a schimba subiectul, prin a amâna discuția, prin a apela la glume. Dacă este aplicată în doze mici, evitarea conflictelor este o reacție absolut rezonabilă.

Însă atunci când evităm sistematic să exprimăm ceea ce simțim, ajungem să creăm distanță emoțională față de ceilalți.

Cum știi că ești o persoană evitantă:

negi că ar exista vreo problemă;
acumulezi sentimente;
faci glume în timpul confruntărilor;
schimbi subiectul atunci când apare tema conflictului;
te străduiești să fii văzut ca omul cel bun;
eviți să te contrazici cu ceilalți, chiar dacă, pe interior, nu ești de acord cu ei.

Persoanele care evită conflictele sunt denumite și “gunnysacks”, un termen din psihologie care se referă la practica de a acumula treptat frustrări, furie și alte probleme care se tot acumulează până când, într-o zi, persoana izbucnește, revărsându-și toată încărcătura pe persoana din fața sa. Asta se întâmplă atunci când nu abordezi conflictele pe măsură ce apar. În plus, această practică întărește, pe mai departe, un comportament evitant: odată ce persoana s-a descărcat, se simte rea și irațională, și își promite ca pe viitor să fie mai pașnică.

În același timp, evitarea conflictelor duce la epuizare emoțională. Atunci când evităm conflictele cu orice preț, devine mai greu să creăm și să ne menținem limitele.

Gestionarea sănătoasă a conflictelor. Tehnici și direcții

Puțină ceartă nu strică. Trebuie doar să învățăm să ne certăm constructiv și cu respect.

Curiozitatea joacă un rol esențial atunci când ne certăm. Dacă nu înțelegi perspectiva partenerului, încearcă să adopți o atitudine curioasă, nu furioasă sau de judecată. Pune întrebări, cere lămuriri atunci când ceva nu îți este clar. Cu timpul, această practică va face ca discuțiile dificile să fie mai ușoare.

Ascultarea activă joacă un rol esențial în conflicte. Oricât de mult ți-ai dori să fii auzit, amintește-ți că și cealaltă persoană își dorește exact același lucru. Uneori, miza e mare: nu îți dorești să pierzi o persoană, un lucru sau un loc. Să fii cu totul investit într-o relație nu este greșit, este una dintre cele mai mari bucurii. De aceea, o modalitate de a fi cu adevărat de ajutor este cea în care îți auzi propriile nevoi și pe ale celorlalți. Iar atunci când celălalt ne comunică ceva, o strategie este aceea de a folosi parafrazarea. Cu propriile cuvinte, reformulează ceea ce tocmai ai auzit. Paafrazarea ajută și la încetinirea conversațiilor dificile și, astfel, deciziile pripite sunt evitate.

Să căutăm să înțelegem, mai degrabă decât să ajungem la un acord. Uneori, un conflict se soluționează prin înțelegere, nu neapărat prin a cădea de acord. Nu trebuie căutat acordul cu orice preț. Disponibilitatea de a încerca să înțelegi, cu mintea și inima deschise, poate schimba tot.

Sunt și anumite direcții pe care le putem urma pentru a gestiona sănătos un conflict:

păstrarea și întărirea relațiilor trebuie să fie scopul, nu câștigarea conflictului;
ne concentrăm doar pe problema din prezent, nu pe tot trecutul;
ne alegem bătăliile: doar ce merită, cu adevărat, timpul și energia noastră;
știm când să renunțăm la conflict. Când avem un conflict, nu trebuie să mergem până la capătul cuvintelor.

Conflictele din relațiile romantice

Conflictele din relații sunt firești, chiar necesare deoarece ne pot ajuta să ne simțim mai conectați cu partenerul, iar acesta ajunge să ne cunoască mai bine.

John Gottman, psiholog american, menționează că relațiile fericite nu sunt cele lipsite de conflicte. Ci sunt cele unde partenerii repară situația după discuții regretabile. În conflictele sănătoase, partenerii de cuplu sunt blânzi unul cu celălalt. Folosesc propoziții și declarații care încep cu “Eu”, în loc de “Tu”. În același timp, acceptă influența celuilalt, permițând ca perspectiva, sentimentele și nevoile partenerului să schimbe propria perspectivă, lăsând loc compromisurilor.

Stresul și anxietatea în miezul conflictelor

Atunci când ne gândim la conflicte, ne gândim automat la răspunsuri fizice și emoționale intense, de aceea și încercăm atât de des să le evităm.

Atunci când suntem în mijlocul unei dispute, putem recurge la strategii de reducere a anxietății. Adesea, simțim multă anxietate atunci când ne certăm. Înainte de o confruntare, este recomandat să practicăm respirații profunde. De asemenea, este important să ne dăm timp de răspuns. Este de înțeles dacă ceri câteva minute sau o pauză până să revii cu răspuns. Înfrânarea de la a oferi reacții este o strategie bună, care duce la scăderea tensiunii.

Stresul interferează cu capacitatea de soluționare sănătoasă a unui conflict prin faptul că ne limitează capacitatea de a-l citi pe celălalt, să auzim cu adevărat ce spune, să ne comunicăm nevoile cu claritate.

Modalitatea de soluționare cu succes a conflictelor ține de capacitatea de a te auto-regla din punct de vedere emoțional și de a gestiona stresul. Dacă ești în dezacord cu emoțiile tale sau ești prea stresat, în așa măsură încât nu te poți concentra decât pe câteva emoții, nu vei fi capabil să înțelegi nici propriile nevoi.

Oportunitatea de a avea conflicte

Dacă te regăsești, adesea, în mijlocul conflictelor, poți reflecta asupra acestui tipar. Fie că ne regăsim la extrema în care evităm conflictele cu orice preț, ori ne regăsim adesea în conflicte, ambele situații sunt oportunități de auto-reflectare.

În final, subliniem faptul că este important să regândim felul în care ne raportăm la conflicte. Din ceva dureros, în ceva productiv. Prin conflicte sănătoase, ne dezvoltăm capacitatea de a recunoaște și de a răspunde la lucrurile care contează pentru cealaltă persoană; dezvoltăm disponibilitatea de a ierta și uita, de a trece peste conflict fără resentimente; dezvoltăm abilitatea de a căuta compromisul și de a evita pedepsirea celuilalt.

Concluzii

În final, soluția la un conflict trebuie să fie una care nu permite ca nicio parte să se simtă furioasă, nedreptățită, rănită. De acum încolo, putem privi confruntarea chiar ca pe o dovadă de dragoste: te apreciez suficient de mult încât să îți comunic ce se întâmplă înăuntrul meu.

Articol scris de Cristina Glomnicu, editor de specialitate în cadrul Centrului Medical Bellanima.

Surse articol: