Ce stă în spatele consumului de droguri la adolescenți. Rolul familiei

Adolescența este o etapă de dezvoltare deosebit de importantă în viața unei persoane. În această perioadă, adolescenții trec printr-o multitudine de schimbări fizice, emoționale și cognitive. De aceea, este o etapă dominată de nevoia de independență, de explorare și … de comportamente riscante.

În același timp, accesul la internet și social media poate juca un rol în facilitarea accesului la droguri. Un adolescent poate solicita droguri online, poate plăti online, totul fără cunoștința părinților sau îngrijitorilor săi.

Ce stă în spatele consumului de droguri?

Dinamica familială, educația parentală, statutul socio-economic, permisivitatea părinților față de consum, abuzul fizic și sexual pot influența consumul de droguri. Mai mult, tulburări precum ADHD și depresia sunt asociate cu un risc ridicat de consum în rândul adolescenților.

Adesea, consumul de droguri este manifestarea unei situații personale, cum ar fi o problemă psihică, o traumă, stres sau presiune. Astfel, adolescenții încearcă sau consumă droguri dintr-o varietate de motive, printre care:

Anturajul: dacă fac parte dintr-un grup unde consumul este acceptat sau încurajat, este o șansă mare ca și ei să încerce; oricum, adolescenții sunt atrași de experiențe noi, mai ales de provocări;
probleme acasă: în familiile în care conflictele sunt intense, adolescenții pot recurge la droguri pentru a scăpa de durere. Iar conform unor studii, adolescenții din clasele VIII-XII din familii monoparentale sunt mai predispuși să consume droguri;
răzvrătire împotriva părinților: dacă adolescentul nu se înțelege bine cu părinții săi, poate vedea consumul de droguri ca pe o metodă de răzvrătire împotriva lor;
traume: mulți adolescenți consumă droguri pentru a-și amorți durerea fizică și emoțională asociată cu trauma;
performanță școlară scăzută: unii adolescenți consideră că drogurile le vor spori abilitățile cognitive sau îi vor ajuta să își îmbunătățească notele;
genetica: adolescenții ai căror părinți, bunici sau alte rude au avut sau au probleme cu drogurile sunt mai predispuși la consum/adicție.

Alte motive pentru care adolescenții încep să consume droguri și să continue să consume: nevoia de includere socială, gestionarea dezamăgirilor, gestionarea schimbărilor din viața lor, sentimentul că sunt maturi și pot decide singuri, de plictiseală.

Creierul adolescentin

Nu putem vorbi despre consumul de droguri la adolescenți fără să luăm în calcul contextul de viață al acestora, dar și etapa de dezvoltare în care aceștia se află. În adolescență, creierul încă se dezvoltă, fiind foarte influențabil. Cortexul prefrontal nu este dezvoltat complet, acel centru de control al impulsurilor și luării deciziilor. Această întârziere în maturizare contribuie la predispoziția adolescenților de a avea comportamente de risc, așa cum este consumul de droguri.

Printre atitudinile și comportamentele tipic adolescentine regăsim:

luarea deciziilor este, mai degrabă, un proces emoțional decât rațional;
reglarea emoțională este dificilă; emoțiile sunt intense și extreme;
dorința de a fi acceptat de anturaj sau de grupuri; acceptarea este percepută de creier ca fiind o recompensă;
se cred centrul universului. Adolescenții tind să creadă că ceea ce trăiesc ei este unic, se simt neînțeleși și diferiți.

La ce să fie atenți părinții de adolescenți

Expunerea repetată la consumul de droguri perturbă nivelurile de dopamină din creier, făcând din consum sursă de plăcere și motivație, lucru care duce la dezvoltarea dependenței.

Sunt anumite semne care pot să semnaleze consumul, dar este la fel de important de observat dacă aceste semne se manifestă în același timp, debutează brusc, iar comportamentele sunt extreme.

Astfel, printre comportamentele care pot să semnaleze consumul de droguri la adolescent sunt:

probleme la școală: scăderea notelor, chiulitul, dezinteresul brusc față de școală pot reprezenta indicii importante;
probleme de sănătate: adolescentul este lipsit de motivație, nu are energie sau are deosebit de multă energie. A scăzut în greutate ori, din contră, a crescut în greutate; are ochii roșii;
aspect fizic neglijent: adolescentul nu este interesat de înfățișarea și aspectul său fizic ori de haine;
schimbări comportamentale: adolescentul începe să se ascundă de părinți și de alți membri ai familiei, nu îi lasă pe aceștia să intre în camera sa, nu spune cu cine și unde iese; relațiile cu membrii familiei și cu prietenii se schimbă brusc; schimbări de dispoziție (iritabilitate, defensivă, izbucniri);
schimbări fizice sau mintale: probleme de memorie, de concentrare, lipsa coordonării, discurs precipitat etc.
probleme cu banii: adolescentul începe să ceară mai mulți bani, fără o explicație rezonabilă, sau începe să ia bani fără să spună.

Sprijinul din partea părinților

Din păcate, nu de puține ori familia se află într-o stare de negare cu privire la consumul de droguri din familie; de rușine, de teamă și din alte motive. Însă dacă apare suspiciunea de consum de droguri, ca părinte, primul pas este să stai de vorbă cu adolescentul pentru a înțelege mai bine situația. Această abordare va fi mult mai productivă deoarece va deschide calea comunicării deschise, iar adolescentul va simți că poate să îți încredințeze fricile, gândurile și problemele sale.

Ar fi indicat să reușim să fim cât mai empatici și să ne reamintim faptul că adolescenții încă își descoperă locul în lume. Totodată, să nu confundăm inteligența cu maturitatea. Chiar dacă adolescentul excelează din punct de vedere academic, asta nu înseamnă că, în mod automat, va lua cele mai bune decizii. În locul unui interogatoriu și acuze, părintele să încerce să discute despre situațiile cu care se confruntă adolescentul și să se racordeze la problemele sale.

Ajutorul specialiștilor

Al doilea pas constă în a apela la specialiști, medici, psihologi și terapeuți, pentru evaluări și recomandări. Adesea, drogurile sunt folosite ca mecanism de coping. Evenimente negative precum un divorț, bullying, conflicte de familie, împing adolescentul spre activități care să îl ajute să uite temporar despre sentimentele grele pe care le simte. Așadar, o cauză a consumului este și lipsa unor mecanisme de coping sănătoase, a unor căi mai sănătoase de canalizare a emoțiilor negative și inclusiv capacitatea de a sta într-o oarecare doză de disconfort.

Iar o formă de terapie potrivită pentru adolescenții care folosesc consumul de droguri ca pe un mecanism de apărare pentru experiențele traumatice trăite în familie este terapia de familie (în special cea centrată pe atașament). Deoarece consumul de substanțe al unui membru al familiei afectează întreaga familie, sistemul familial trebuie să lucreze împreună. Iar acest tip de terapie are la bază repararea problemelor din sistemul familial și reclădirea încrederii în relația părinte-adolescent.

Important de menționat că gradul de implicare al familiei, practicile religioase sau spirituale și activitățile extra-curriculare sunt corelate cu un risc mai scăzut de consum de droguri.

Concluzii

Foarte important este ca părinții (și profesorii) să încurajeze discuțiile deschise. Pentru a acoperi setea de experiențe noi, ar fi indicat ca adulții să ghideze adolescenții spre activități sigure și supervizate.

Surse articol: