Depresia și insomnia. Care apare prima?

Pentru cine a trecut printr-un episod depresiv major sau doar prin stări depresive, știe foarte bine că ele pot veni la pachet cu insomnii puternice. Persoanele afectate de depresie pot avea  probleme de somn, în sensul în care, oricât de obosite sunt, atât fizic cât și psihic (putem vorbi chiar de epuizare psihică), nu reușesc să adoarmă. Chiar dacă nivelul de energie este foarte scăzut, chiar dacă oboseala psihică este la cote mari, odihna nu se lasă cucerită. În multe cazuri, persoanele care sunt în depresie nu pot dormi deloc în timpul nopții, iar ziua au permanent o stare de somnolență și oboseală cronică. Sunt cazuri în care ritmul somn-veghe este inversat, adică dorm ziua și stau treji noaptea, ceea ce are un impact major negativ nu numai asupra stării de spirit și a sănătății dar și în procesul de vindecare a depresiei și asupra vieții profesionale și sociale. 

Pe de altă parte, atunci când traversăm o perioadă stresantă sau ne confruntăm cu o dilemă sau angoasă (anxietate), care la propriu nu ne lasă să dormim, suntem mult mai predispuși la a cădea într-un episod depresiv. 

Astfel, apare întrebarea inevitabilă: ce a fost mai întâi? Depresia sau insomnia?

Depresia provoacă insomnia sau insomnia provoacă depresia?

Depresia și insomnia sunt interconectate. Lipsa somnului este chiar unul dintre simptomele principale pe care un medic psihiatru le ia în considerare când pune diagnosticul de episod depresiv. 

Tulburările de somn asociate cu depresia includ: 

• insomnia;
• dificultăți de a adormi;
• și/sau una sau mai multe treziri nocturne;
• și/sau trezirea prea devreme dimineața.
• hipersomnia.

Problemele de somn pot contribui la instalarea depresiei datorită efectului pe care îl au asupra funcționării neurotransmițătorului serotonină. Acesta, denumit și “hormonul fericirii” are un rol în reducerea stărilor de tristețe și anxietate, vindecarea rănilor și menținerea sănătății oaselor. De asemenea, are un rol în reglarea apetitului și digestiei, dar și a somnului. De aceea, atunci când apare depresia, de fapt, la nivel neurochimic, ne confruntăm cu o scădere drastică a nivelului de serotonină. Motiv pentru care apar atât insomniile, cât și modificările de apetit (fie mâncăm prea mult, fie aproape deloc). Astfel, poate că întrebarea corectă este de fapt: ce anume determină scăderea nivelului de serotonină în creier? Aici pot fi incriminate atât stresul, evenimente traumatizante, alimentația, lipsa activității fizice dar și componenta genetică.

Relația dintre depresie și insomnie

Fie că ne raportăm din punct de vedere neurochimic sau psihologic, adevărul este că relația dintre depresie și insomnie este una bidirecțională. Putem vorbi chiar de un cerc vicios între cele două. Somnul neodihnitor sau lipsa lui contribuie la factorii care declanșează episodul de depresie, iar depresia provoacă, la rândul său, nopțile albe. Datorită acestei relații, este dificil, dacă nu imposibil de determinat care dintre cele două apare prima. Cel puțin la nivel general. În cabinetul medicului psihiatru sau al psihologului, fiecare client/pacient își poate identifica cauzele care au dus fie la depresie, fie la insomnie și poate să determine, care din cele două, în cazul său, a apărut prima. 

Înțelegerea relației dintre insomnie și depresie te poate ajuta să identifici riscurile cât mai devreme și să obții ajutorul de care ai nevoie pentru a depăși momentul dificil. Specialiștii Bellanima sunt aici pentru a-ți oferi suportul de care ai nevoie pentru a-ți înțelege depresia, a integra lecțiile ei și pentru a te bucura de un somn cât mai odihnitor. 

Specialiștii care te ajută pe acest subiect

• Alexandru Pavel, medic specialist psihiatru
• Irina Pavel, medic specialist psihiatru