Mindfulness: starea de conștientizare și acceptare.

Mindfulness, un concept de care auzim din ce în ce mai des. Respinsă, acceptată, neînțeleasă, căutată, cercetată, starea de mindfulness ne trezește curiozitatea.

Atunci când vorbim despre mindfulness, vorbim despre conștientizarea dispoziției noastre interne și a ceea ce ne înconjoară. Mindfulness înseamnă să privești cu intenție, cu interes și curiozitate momentul prezent: să îl observi fără să emiți judecăți. Înseamnă și să etichetezi emoțiile, sentimentele și senzațiile din corp într-o manieră cât mai obiectivă.

Această practică este îmbrățișată de sportivi, lideri, manageri, cadre militare și oameni din toată lumea. Apetitul către mindfulness poate fi o urmare firească a felului rapid în care se întâmplă lucrurile în ziua de azi. Astfel, poate reprezenta nevoia umană de liniște, calm și contemplare.

O practică veche de când lumea

Practica mindfulness a evoluat dintr-un concept budist, vechi de aproximativ 2.600 de ani, în curentul principal din zilele noastre.

În învățăturile sale, budismul include călătoria spre iluminare, iar conceptul de “sati” – care include atenție, conștientizare și prezență – este considerat chiar primul pas spre iluminare.

O oportunitate de dezvoltare

Teoriile psihologice consideră mindfulness drept o formă de conștientizare în care acceptarea prezenței gândurilor și sentimentelor stresante chiar facilitează explorarea și identificarea de răspunsuri adaptative. Prin mindfulness, oamenii lasă deoparte obiceiuri și răspunsuri automate sau distructive. Cum? Prin practica de a-și observa gândurile, emoțiile și alte experiențe fără să le judece și fără să reacționeze la ele. Capcane în care cădem adesea.

Practica mindfulness

O preconcepție comună despre mindfulness este aceea că reprezintă o simplă metodă de relaxare sau de eliberare a minții. De fapt, înseamnă să privești cu intenție experiențele tale și să depui efortul de a nu le judeca.

Mindfulness se numește și atunci când ne concentrăm pe senzațiile din prezent, așa cum ar fi concentrarea pe gustul mâncării sau pe senzațiile pe care le avem atunci când spălăm vasele.

Practica mindfulness are, astfel, diferite forme de manifestare. Ești mindful atunci când:

înveți să recunoști atunci când ești prins în propriile gânduri și emoții;
înveți să iei și pauze;
observi ceea ce se află în fața ta;
înțelegi că momentele dificile sunt parte din viață și sunt trecătoare, că ele nu definesc restul vieții tale;
realizezi că o emoție inconfortabilă poate co-exista cu una pozitivă.

Asta înseamnă, de fapt, viața cu o minte deopotrivă sofisticată și șireată. Iar prin mindfulness liniștim agitația mintală și ne reglăm emoțional. Trecem mai ușor peste momentele dificile din viață: nu le ignorăm, dar nici nu le permitem să ne consume.

O viață trăită cu intenție

Practica mindfulness ne ajută să vedem lucrurile mai clar, să răspundem într-o manieră mai constructivă și eficientă la problemele vieții și să luăm decizii mai înțelepte.

Adânc înrădăcinată în practica mindfulness este ideea că nu suntem fixați așa cum suntem, ci suntem “neuroplastici”. Adică nu ne pierdem abilitatea de a învăța, de a dezvăța și de a crește. Creierul nostru se schimbă continuu, astfel că ideea de fericire, mulțumire și de viață cu sens poate fi redefinită prin modul în care ne trăim prezentul.

Practicând tehnici de mindfulness, ajungem să trăim o viață cu intenție. De ce? Deoarece cuprinde două aspecte cheie: conștientizarea și acceptarea. Conștientizarea este abilitatea și capacitatea de a muta atenția către experiențele și procesele interioare. Acceptarea este abilitatea de a observa și de a accepta – mai degrabă decât a evita sau judeca – fluxul de gânduri. Prin această practică, ne uităm către noi înșine într-o manieră interogatorie și înțelegătoare, devenind mai conștienți de cauzele și sursele propriei suferințe.

Mindfulness și meditație

Atât meditația, cât și mindfulness își au rădăcinile în tradiții străvechi și au în comun faptul că facilitează experiența de a fi mai calm, mai concentrat, mai puțin stresat și reactiv. Se completează reciproc și, pe alocuri, suprapun.

Meditația este cea mai cunoscută metodă de a atinge starea de mindfulness. Adesea, meditația înseamnă practica de a sta nemișcat, de liniștire a minții, pentru o durată de timp. Pe de altă parte, mindfulness poate fi practicată între sau în afara granițelor meditației.

Există mai multe tehnici de meditație și este important să o găsim pe cea care dă rezultate în cazul nostru. Majoritatea formelor de meditație au la bază una dintre următoarele direcții:

meditația de tip mindfulness – obervarea gândurilor, emoțiilor și senzațiilor corporale pe măsură ce acestea apar și dispar;
prin respirație – respirația este centrul atenției;
de tip mantra – mantra fiind un sunet care produce o vibrație fizică specifică; poate sau nu să semnifice ceva;

Propuneri de exerciții de mindfulness

Pe lângă lucrurile pe care le avem la îndemână (plimbare pe jos, senzația zăpezii sub picioare, senzația vântului pe față, concentrarea pe gustul mâncării și altele), sunt și diverse exerciții pentru a fi mindful.

Exercițiul celor cinci simțuri

Este un exercițiu de mindfulness care poate fi folosit în multiple situații. Tot ce trebuie făcut este să observi cu toate cele cinci simțuri, în următoarea ordine:

observă cinci lucruri pe care le poți vedea. Alege ceva ce nu ai observa, în mod normal, cum ar fi o umbră sau o crăpătură într-un perete.
observă patru lucruri pe care le poți atinge: cum ar fi textura bluzei, vântul sau curentul pe față.
observă trei lucruri pe care le poți auzi: sunete pe care le poți auzi din fundal. Păsări, traficul, sunete de tastatură, ca exemple.
observă două lucruri pe care le poți mirosi: alege mirosuri la care nu ești atent, de obicei, fie că sunt plăcute, ori neplăcute. Mirosuri de mâncare, parfum și altele.
observă un lucru pe care îl poți gusta: ce poți gusta în momentul prezent, ce este la îndemână. Apă, gumă de mestecat și altele.

Scanarea corporală. Este un exercițiu care implică scanarea mintală a întregului corp, din cap până-n picioare. Pe măsură ce îți plimbi atenția pe corp, observă zonele din corp rigide sau în disconfort. Cu intenție și conștient, înmoaie și relaxează acele zone pentru a permite relaxarea acestora.

Beneficiile mindfulness, dovedite prin studii

Studiile despre beneficiile pe care starea de mindfulness le aduce au identificat următoarele: reduce ruminația, acel impuls neobosit de a fi prins în spirala propriilor gânduri (asociată, adesea, cu depresia), reduce nivelul de stres (prin faptul că emoțiile sunt procesate diferit în creier), crește nivelul de atenție (practicile de mindfulness sunt direct corelate cu o flexibilitate cognitivă și cu un nivel sporit de atenție), reactivitate emoțională redusă (persoanele care practică mindfulness se decuplează mai rapid și ușor de la emoțiile neproductive concentrându-se, în schimb, pe sarcini cognitive), relații mai fericite (persoanele care practică mindfulness sunt capabile să se exprime cu ușurință în diferite contexte sociale, au abilități sporite de comunicare în relația cu partenerul și gestionează mai bine conflictele ce apar în relație).

În plus, prin mindfulness, crește viteza de procesare a informațiilor și capacitatea de rămâne concentrat pe un lucru.

Unele studii sugerează și că mindfulness ajută la a gestiona mai bine respingerea și izolarea socială.

Concluzii

În final, se vorbește mult despre mindfulness; dar nu știam cât de ușor se aplică în propria viață. Pentru unele persoane, practica de mindfulness se termină odată cu cele 10 minute de meditație pe care le fac printr-o aplicație pe telefon. Dar mindfulness este mai mult decât atât, este un mod de a trăi, o practică după care îți poți ghida viața.

Surse articol: