Hărțuire psihologică: dinamică, tipuri, efecte
Conform DEX, a hărțui sau hărțuire înseamnă a deranja constant cu repetarea insistentă a aceluiași lucru (pretenții, reproșuri etc.); a ataca în permanență, la intervale de timp mici, pentru a slei de puteri.
Altfel spus, comportamentul de hărțuire este acel tip de comportament care îți provoacă stres sau suferință și te face să te simți umilit și amenințat. Actul de hărțuire poate fi comis de o persoană pe care o cunoști, cum ar fi un vecin sau coleg de serviciu, sau de către un necunoscut cu care te întâlnești pe stradă. Printre cele mai cunoscute situații de hărțuire amintim: primirea de apeluri, email-uri și vizite nesolicitate, abuz și bullying online, urmărire, abuz verbal și amenințări, acte de intimidare (geamuri sparte la mașina personală, spre exemplu). Pe lângă acestea, mai sunt și alte gesturi despre care vom discuta în rândurile următoare, alături de efectele pe care le produc. Hărțuirea mai înseamnă și presiune sau intimidare agresivă. Astfel, acest act acoperă o paletă largă de comportamente care, oricum le-ai privi, mereu vor fi catalogate drept ofensatoare. A hărțui este un comportament care îl deranjează, îl afectează și îl tulbură pe cel hărțuit. Și are un caracter repetitiv.
Dinamica victimă-agresor
Hărțuirea psihologică, regăsită și sub numele de hărțuire morală, se referă la un tip de tratament personal care este umilitor și descalificator, dăunând mintal persoanei care îl primește. Pentru a putea vorbi despre hărțuire psihologică, este necesar ca persoana care o comite să o facă în mod intenționat, pentru a dezechilibra psihic celălalt individ. Comportamentul are scopul sau efectul de a viola demnitatea unei persoane sau de a crea un mediu degradant, umilitor, ostil, intimidant și ofensator. În plus, hărțuirea este exercitată într-un mod sistematic și continuu. Potrivit specialiștilor, unul dintre cele mai importante aspecte despre persoana hărțuită este că, de obicei, nu este pe deplin conștientă de faptul că este umilită și, prin urmare, nu adoptă o atitudine de confruntare față de agresor. Astfel, hărțuirea psihologică este un proces îndelungat în care persoana, fiind supusă progresiv incertitudinii și neputinței, ajunge să își piardă stima de sine și încrederea în sine.
Un factor comun pentru comportamentul de hărțuire este acela că făptașul este, de regulă, într-o poziție de putere. Aceasta poate proveni din: vârsta acestuia, statură impunătoare, gen, statut economic sau social – toate acestea vor fi folosite în acest proces de hărțuire. Acest dezechilibru al forțelor creează o atmosferă în care comunicarea deschisă și onestă nu mai este posibilă. Liniștea victimei poate fi greșit interpretată, ca un semn de încurajare, de continuare a comportamentului nedorit. Nimeni nu dorește să îi spună persoanei ce deține puterea că face ceva greșit. Așadar, lucrurile nu sunt întotdeauna ușor de identificat și dovedit. Iar uneori hărțuirea nu este evidentă. Mai ales la locul de muncă, hărțuirea poate fi atât de subtilă, încât victima ajunge să se întrebe dacă nu cumva disconfortul resimțit este numai în mintea sa.
Hărțuire – în ce contexte poate să apară?
Hărțuirea, ca act, este îndreptată împotriva dreptului fundamental al omului la demnitate, la dezvoltare și siguranță. Există diferite tipuri de hărțuire, precum:
- hărțuirea la locul de muncă (mobbing);
- hărțuirea sexuală;
- hărțuirea emoțională;
- hărțuirea școlară;
- hărțuirea cibernetică (bullying online);
- hărțuirea familială, toate având implicații psihologice.
Fiecare dintre ele se caracterizează prin faptul că se desfășoară într-un domeniu diferit și prin termeni specifici.
Hărțuirea sexuală
Se referă la orice formă de comportament sexual nedorit care este ofensator, umilitor și intimidant, fiind un act ilegal. Hărțuirea sexuală afectează victima în multe moduri și poate fi scrisă, verbală, fizică și se poate întâmpla în mediul fizic sau online (email, social media ș.a.). Informarea corectă și păstrarea dovezilor care atestă hărțuirea ajută în cazul în care se merge mai departe pe cale legală (eventual, păstrarea unui jurnal în care sunt detaliate gesturile, faptele, persoanele care erau de față). La fel ajută și comunicarea sau destăinuirea către o persoană de încredere.
Hărțuirea psihologică la locul de muncă (mobbing)
Este caracterizată printr-o purtare ofensatoare, manifestată printr-un comportament repetat ostil, prin cuvinte și acte care sunt în detrimentul fizic și psihologic al unui angajat și care creează un mediu de muncă negativ pentru persoana în cauză.
Chiar și un singur incident, dar grav, poate fi considerat hărțuire psihologică dacă atacă sau subminează integritatea fizică și psihologică a unui angajat și produce efecte nocive de lungă durată pentru acesta.
Exemple de gesturi care se califică drept hărțuire psihologică:
- comentarii jignitoare;
- gesturi de intimidare sau de răzbunare;
- răspândirea de zvonuri;
- umilirea;
- izolarea sau negarea prezenței unei persoane;
- tachinarea;
- discreditarea;
- criticarea fiecărui cuvânt rostit de către cineva;
- banalizarea felului în care gândește și ce gândește o persoană.
Ce nu se califică drept hărțuire psihologică la locul de muncă?
- stresul legat de locul de muncă (provenit din atribuțiile specifice);
- condițiile grele de muncă;
- solicitările de creștere a performanței;
- criticile fundamentate;
- a avea o dispoziție neplăcută din când în când.
Responsabilitatea individuală, pentru sine, se îmbină cu responsabilitatea organizației și a celorlalte persoane care pot fi implicate. Tăcerea sau ignorarea acestor situații, cu speranța că poate se rezolvă de la sine, are efecte nocive pentru psihicul persoanei hărțuite.
În România, Legea nr. 167/2020 a venit să modifice și să completeze legislația anterioară privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Astfel, a fost introdusă și hărțuirea morală la locul de muncă, alături de sancțiunile corespunzătoare. Conform legii românești, constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice sau mintale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. Totodată, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.
Hărțuire stradală
Nu are nicio legătură cu vestimentaţia şi nici cu atracţia sexuală, ci doar cu nevoia hărţuitorului de a-şi demonstra puterea şi dominarea asupra victimei, care este văzută doar ca un obiect. În România, la nivel legislativ, hărţuirea stradală este reglementată prin Legea nr. 232/2018.
Perspectiva traumatică în cadrul hărțuirii
Hărțuirea poate avea efecte traumatice asupra persoanei, mai ales pentru că reprezintă o serie de acțiuni și inacțiuni concertate, cu scopul de a domina persoana. De multe ori, agresorii neagă acțiunile și comunicarea ostilă și încearcă să inducă ideea că victima este cea vinovată. Efectele imediate care pot apărea sunt îndoială de sine și chiar auto-culpabilizarea victimei. Este important de știut că actul de hărțuire se desfășoară în timp, în mai multe faze, iar într-una din aceste faze pot apărea următoarele situații și tulburări:
- lipsa elanului;
- depresia;
- irascibilitatea;
- agresivitatea;
- tulburările de somn;
- durerile de cap;
- problemele circulatorii;
- transpirația abundentă;
- tulburările cardiace;
- maladiile digestive;
- stările de epuizare;
- tulburările generale ale sistemului neurovegetativ.
Hărțuire – urmări psihologice. Căi de urmat
Nu de puține ori victimele unor comportamente abuzive au fost invinuite pe nedrept, fapt ce a avut efecte foarte grave în psihicul acestora. Oricum am privi acest act, hărțuirea produce puternice efecte negative. Ca eveniment negativ declanșator, poate conduce victima spre depresie. Pe lângă suferința emoțională resimțită de către victime sau eventualele leziuni și răni fizice, acestea rămân cu teama constantă a unei viitoare situații similare. Astfel, anxietatea și atacurile de panică se numără, și ele, printre urmările psihologice ale hărțuirii. Daunele aduse sănătății mintale și emoționale creează un efect de domino, având impact asupra sănătății fizice, vieții sociale și profesionale.
Uneori poate fi greu să identifici comportamentul de hărțuire. Alteori îți poate fi greu să accepți postura de victimă. De aceea devine cu atât mai important să recunoști realitatea prin care treci și să identifici resursele la care poți să apelezi: cercul de prieteni, grupuri de sprijin, psihoterapie, specialiști/consultanți din domeniul juridic. Este un întreg mecanism care trebuie să fie prezent și să asigure un mediu sigur pentru victimele hărțuirii. Prin informare corectă, prin apelarea la specialiști ne informăm, ne educăm, ne protejăm pe noi și pe cei dragi.
Specialistul care te ajută pe acest subiect
- Ana Benali, psihoterapeut