Despre optimism: este paharul pe jumătate plin sau pe jumătate gol?

Optimismul este printre cele mai sărbătorite calități umane. Mai mult decât o calitate, optimismul este o atitudine mintală caracterizată de speranță și de încrederea într-un viitor frumos.

În general, persoanele optimiste privesc situațiile dificile ca pe niște experiențe de învățare și ca pe niște impedimente temporare. Astfel, în ochii unui optimist chiar și cele mai urâte zile aduc cu sine promisiunea unui “mâine mai bun”.

Perspective asupra optimismului

Optimismul a fost și continuă să fie subiect de studiu. Astfel, rezultatele studiilor actuale indică spre optimism ca fiind un stil explicativ: cum își explică oamenii ceea ce se întâmplă. Așadar, bazele optimismului nu constau în afirmații pozitive sau imagini victorioase, ci în cum interpretăm lumea și evenimentele. Optimismul nu este o trăsătură fixă, ci, mai degrabă, o strategie adaptativă.

O altfel de perspectivă este aceea că optimismul este o tendință. Oamenii nu sunt, prin excelență, optimiști sau pesimiști. Ci au o tendință spre a fi optimiști sau pesimiști într-o anumită situație. De exemplu, o persoană poate fi pesimistă cu privire la viața personală și optimistă cu privire la viața sa profesională.

Cum percepe viața un optimist

Dispoziția optimistă este considerată trăsătura unei personalități echilibrate, împăcate cu trecutul, prezentul și viitorul său. O credință generală a unui optimist este aceea că lucrurile bune sunt mai stabile și mai frecvente decât cele negative.

Multe studii confirmă faptul că optimiștii tind să folosească mai des strategii de coping concentrate pe problemă decât pesimiștii. Atunci când aceste strategii sunt inaccesibile, optimiștii apelează la strategii adaptative focalizate pe emoții, de exemplu recurg la umor, acceptare sau la re-evaluarea problemei într-o manieră mai pozitivă.

Optimismul este o atitudine mintală care influențează sănătatea psihică și fizică. Este ca o lentilă prin care privim viața de zi cu zi.

Ce au în comun persoanele optimiste?

Persoanele optimiste văd ceva bun în toate, sunt încrezătoare și pline de speranță cu privire la viitor. Din perspectiva unui optimist, viața este plină de oportunități. Ce anume împărtășesc persoanele optimiste?

sentimentul că viitorul va aduce lucruri pozitive;
așteptarea că lucrurile se vor aranja;
sentimentul de succes în fața greutăților vieții;
convingerea că lucruri bune pot ieși din greutăți;
perspectiva că obstacolele și provocările sunt oportunități;
recunoștință față de ceea ce au;
atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți;
asumarea responsabilității față de greșelile făcute, fără ruminație;
nu lasă un eveniment negativ să le contureze așteptările față de viitor;

Capcanele optimismului: când devine optimismul contraproductiv?

Uneori, optimismul excesiv ne poate face să supraestimăm posibilitatea de a trăi evenimente pozitive, în timp ce le evităm pe cele negative. Credința (nerealistă) că viitorul va fi plin doar de evenimente pozitive poate determina o persoană să adopte comportamente periculoase, mai ales cu privire la sănătatea sau finanțele sale.

Alteori, cădem în capcana pozitivității toxice. Cădem în această capcană atunci când punem o valoare prea mare pe emoțiile pozitive, reprimându-le pe cele negative. Nu numai că ajungem să ne invalidăm propriile experiențe, dar ajungem să invalidăm și trăirile celor din jur.

Beneficiile optimismului

Persoanele optimiste sunt mai rezistente la durere, au un bun sistem imunitar și, în general, o stare de sănătate mai bună. Optimismul amortizează efectele negative ale unei boli. Optimiștii caută să înțeleagă greutățile prin care trec și tind să le aloce o semnificație, lucru care îi face și mai rezilienți.

Cum exersăm optimismul

Prin a nota emoțiile pozitive și amintirile frumoase. Studiile arată că simpla scriere a gândurilor pozitive ne poate face mai optimiști. Concentrarea pe aspectele pozitive ale unei situații ne îmbunătățește starea de bine și scade nivelul de stres.
Prin a exersa restructurarea cognitivă. Această practică ne determină să punem sub lupă gândirea negativă, limitativă și să o înlocuim cu o gândire mai optimistă. Această practică presupune un efort conștient. Iar acest efort include mai mulți pași:
- identificarea situațiilor care declanșează gândirea negativă
- identificarea gândurilor negative pe care le avem ca răspuns la situațiile trăite
- căutarea dovezilor care să sprijine sau să respingă gândurile negative
- concentrarea pe fapte clare și înlocuirea gândurilor negative cu unele mai pozitive, adaptative, ancorate în realitate
Prin a reinterpreta situațiile. Este sănătos să gândim în opțiuni, în variante. Astfel, putem exersa obiceiul de a privi o situație din mai multe unghiuri, din mai multe perspective. Astfel, vom realiza că suntem în control chiar și în cele mai incontrolabile situații.

Ne putem educa în a dezvolta o perspectivă mai optimistă asupra vieții? Dacă da, cum ni se va schimba viața ca urmare?

Prin practică, prin a gândi optimist, consolidăm noi legături neuronale în creier care vor deveni, în timp, gânduri automate. Atunci când gândim într-o manieră optimistă, creierul ajunge să identifice beneficiile acestui mod de gândire (mai puțin stres, mai conectat la ceea ce este în jur); astfel, va începe să caute în mod activ indicii care să consolideze acest tipar.

Martin Seligman, fondatorul psihologiei pozitive, este creatorul conceptului de “optimism învățat”. Prin acest concept, Seligman consideră că percepția optimistă aspra vieții se poate învăța și dezvolta.

Cu ce să începem în drumul nostru de a deveni mai optimiști: prin a fi recunoscători pentru ceea ce avem aici și acum și prin a-i ajuta pe cei care au nevoie de noi; prin a ne auto-chestiona despre utilitatea gândurilor și credințelor negative și prin a combate gândurile negative de cum apar.

Dacă nu optimist, atunci pesimist defensiv

Printre discuțiile despre optimism și pesimism, și-a făcut apariția conceptul de pesimism defensiv. Pesimismul defensiv presupune stabilirea unor așteptări reduse și luarea în calcul a celor mai rele scenarii. Pesimismul defensiv este de folos atunci când urmările negative ale unei situații nu pot fi ignorate.

Luând un exemplu concret, în perioada carantinei cauzate de COVID-19, persoanele cu o doză de pesimism defensiv au respectat toate măsurile de precauție (distanțare socială, purtarea măștii, spălatul mâinilor) și nu s-au angajat în comportamente de risc. Deși persoanele cu pesimism defensiv sunt mai anxioase, sunt și mai active în a gestiona situațiile întâmpinate.

Pesimistul defensiv tolerează mai bine emoțiile negative. Dialogul său interior arată cam așa: “Situația asta îmi provoacă anxietate. Dar știu ce să fac cu această stare și nu o să îi permit să îmi stea în cale. Nu o să neg ce simt și nu o să o evit. Doar merg înainte”.

Concluzii

Supraviețuirea și bunăstarea noastră necesită echilibru între optimism și pesimism. Pesimismul nejustificat duce la o viață nefericită; optimismul excesiv poate duce la comportamente de risc. O doză moderată de optimism poate fi, așadar, avantajoasă.

Surse articol: