Predispus la a dezvolta o suferință psihică majoră?

De cele mai multe ori, oamenii reușesc să-și gestioneze situațiile dificile de viață pe măsură ce acestea apar. Unii mai rapid, alții mai lent. Iar alții se împotmolesc într-o situație anume. Care este diferența dintre ei? Sau mai bine spus, de ce natură este această diferență?

Cercetările arată că riscul de a dezvolta o tulburare mintală este o combinație între factorii genetici (în proporție de 30-40%) și factorii de mediu (în proporție de 60-70%).

O vulnerabilitate la nivel genetic, însoțită de factori precum o traumă din copilărie sau abuz, lipsa sprijinului familial și social sau mai multe evenimente negative care se succed rapid, poate declanșa diverse tulburări mintale. În fapt, oricine poate dezvolta o tulburare mintală într-un anume moment al vieții sale – cu sau fără preaviz.

Tulburări mintale – profil psihologic 

Studiile efectuate de-a lungul anilor ne arată cine sunt persoanele (mai) predispuse la a dezvolta o suferință psihică majoră:

Persoanele care au părinți diagnosticați cu depresie

Susceptibilitatea se transmite în familie prin gene: o persoană moștenește o predispoziție de a dezvolta o anumită tulburare mintală. Un copil care crește alături de părinți sau frați depresivi are de trei ori mai multe șanse să dezvolte tulburarea. Pe de o parte, moștenirea genetică joacă un rol, iar pe de altă parte, expunerea la comportamentul unei persoane depresive îl predispune pe copil să preia din mimica și comportamentul acestuia, iar aceste trăsături să devină normalitate pentru el.

Persoanele care suferă de boli sau dureri cronice

Depresia este răspândită în rândul persoanelor care suferă de boli cronice, precum diabet zaharat de tip 2 sau scleroză multiplă. Acest lucru se întâmplă deoarece bolile cronice determină anumite schimbări la nivel biochimic, iar noua configurație duce la dezvoltarea de simptome depresive. Totodată, o persoană diagnosticată cu o boală cronică poate dezvolta o depresie din cauza schimbărilor pe care o asemenea suferință le aduce: scăderea nivelului de funcționare, afectarea calității vieții în ansamblu, expunere la durere prelungită.

Persoanele amabile, definite ca acele persoane sensibile la nedreptăți și inegalitate

Acestea sunt mai predispuse la a prezenta simptome depresive decât persoanele mai egoiste și egocentrice. Explicația: persoanele mai amabile sunt mai vulnerabile în fața depresiei deoarece sunt mai empatice, au sentimente de vinovăție atunci când sunt expuse la scenarii în care oamenii sunt tratați inegal, iar situațiile nedrepte sunt o sursă de stres pentru ele. După cum arată studiul, această sensibilitate emoțională este puternic înrădăcinată în creierul persoanelor amabile, în felul de funcționare și activare a acestuia.

Persoanele inteligente

Sunt studii care arată o corelație între un IQ mare și diverse tulburări mintale, printre care depresie, anxietate și tulburare bipolară. Explicația: hiperexcitabilitatea psihologică. Aceasta se referă la existența unei tendințe spre ruminație și îngrijorare (simptome ale tulburărilor de dispoziție și tulburărilor anxioase) caracteristice persoanelor inteligente care obișnuiesc să analizeze și “supra-analizeze” anumite vorbe și situații cu scopul de a anticipa toate posibilele urmări. O altă explicație este legată de tendința de izolare socială pe care o au persoanele cu un IQ mare – comportament asociat, de multe ori, cu anxietatea și depresia.

Persoanele cu traume din copilărie

Studiile arată că experiențele traumatizante din copilăria timpurie (ACE’s – Adverse Childhood Experiences) cresc șansele de a dezvolta atât tulburări mintale, cât și boli cronice, în orice moment al vieții. ACE’s sunt de natură abuzivă (abuz fizic, emoțional, sexual), neglijarea nevoilor fizice și emoționale sau disfuncționalități familiale (violență domestică, divorț, abuz de substanțe, părinți încarcerați). Expunerea copilului la una sau mai multe dintre aceste situații în primii 3 ani de viață îi poate altera chiar structura ADN-ului, făcându-l mai vulnerabil și receptiv la suferințe psihice.

Persoanele sărace sau în risc de sărăcie

Într-un studiu efectuat de Asociația Americană de Psihologie în anul 2015 a reieșit că persoanele sărace prezintă un risc dublu de a dezvolta o depresie decât persoanele care nu se află în risc de sărăcie. Traiul într-o zonă săracă, lipsa locurilor de de muncă, lipsa sprijinului social îi condamnă pe unii oameni la un cerc vicios, menținându-i într-un climat socio-economic greu de depășit.

Persoanele care trăiesc într-un mediu poluat

Sunt studii care arată că poluarea poate reprezenta un factor în a dezvolta o depresie. De fapt, poluarea aerului ar afecta fiecare organ, fiecare celulă din corp. Particulele fine de aer poluat pot ajunge la creier atât prin respirație, cât și prin fluxul sanguin, deteriorează celulele nervoase și determină o schimbare în producția de hormoni de stres, schimbare care a fost corelată cu o sănătate mintală precară.

Deși studiile în acest domeniu, al predispoziției de a dezvolta o boală psihică, nu sunt exhaustive, ele sunt importante pentru a înțelege natura vulnerabilității umane și pentru a putea elabora strategii de prevenție și de tratament cât mai aplicate. Înțelegerea multiplelor mecanisme care se pun în mișcare în cazul unei boli psihice ajută specialiștii în sănătate mintală să compună un puzzle complex de tipul cauză-efect, să anticipeze diverse răspunsuri la tratamentul psihiatric și la psihoterapie.

Specialiștii care te ajută pe acest subiect

• Alexandru Pavel, medic specialist psihiatru
• Irina Pavel, medic specialist psihiatru

Articol de Cristina Glomnicu, editor de specialitate în cadrul Centrului Medical Bellanima