Psihologia din spatele procrastinării: de ce “lăsăm pe mâine ce putem face azi”?

Cunoaștem cu toții vorba din popor: “Nu lăsa pe mâine ce poți face azi”. Dar nu mereu o aplicăm. Ca oameni, găsim ceva optimist în promisiunea zilei de mâine: mâine vom fi mai pregătiți, mâine vom termina cartea de citit, mâine vom avea dispoziția necesară. Dar vine mâine peste noi, iar noi suntem în aceeași stare de…procrastinare.

În rândurile următoare deslușim împreună cauzele și costurile procrastinării,  mentalitatea amânării și, desigur, explorăm strategiile prin care putem scăpa de procrastinare.

Ce este procrastinarea?

În primul și primul rând, procrastinarea nu este lene. Procrastinarea este un proces activ: alegi să faci altceva în loc să faci ceea ce știi că ar trebui să faci. Spre deosebire de lene, care presupune apatie, lipsa activității și refuzul de a acționa.

Procrastinarea este o tendință comportamentală comună oamenilor: o tendință irațională de a amâna sarcini, în ciuda consecințelor negative. Concret, procrastinarea poate însemna lipsa unei acțiuni, amânare, întârziere. Dar amânarea sau tărăgănarea este irațională și intenționată.

Procrastinarea reprezintă și eșecul autoreglării emoționale; este semnalul de alarmă ce anunță prezența unei probleme emoționale nerezolvate. Oamenii procrastinează din diverse motive: sarcina este neplăcută, există o teamă de eșec, din frustrare, de anxietate. De aceea, e nevoie de o analiză a stării pe care ne-o provoacă o sarcină anume, deconstruind activitatea în elementele mici care o compun, în elementele care ne sperie. Astfel, exersăm ceea ce specialiștii denumesc flexibilitate psihologică.

Majoritatea oamenilor procrastinează. Dar procrastinarea ne face să ne simțim vinovați și rușinați. Cu toate acestea, continuăm să procrastinăm. De ce? Specialiștii indică trei cauze: o disciplină defectuoasă, lipsa de toleranță față de anumite stări (anxietate, plictiseală) și un mod de gândire eronat/imperfect. Totodată, procrastinarea mai este pusă pe seama unor trăsături de personalitate (impulsivitate, spre exemplu), pe managementul timpului, pe context.

Bazele psihologice ale procrastinării

Procrastinarea este o strategie de evitare care produce durere psihologică. Organizarea defectuoasă a timpului poate părea cauza principală, dar la baza procrastinării stă incapacitatea de gestionare emoțională. Specialiștii au identificat numeroase cauze psihologice pentru care procrastinăm, de la încredere în sine scăzută, la anxietate, lipsa unei structuri și la incapacitatea de a te auto-mobiliza să duci la capăt o sarcină neplăcută. Procrastinarea este direct legată de ruminație, adică fixația pe gânduri negative.

Conform unor studii, persoanele care procrastinează valorizează mai mult plăcerile și mai puțin etica muncii.

Cum gândește indecisul cronic?

Când procrastinez, viitorul “eu” va suporta consecințele amânării: mâine voi avea dispoziția necesară să fac asta, mâine voi avea toate datele pentru a mă apuca de asta, mâine voi fi mai capabil să fac asta.

Indecisul cronic are, spre exemplu, o listă cu 12 lucruri de făcut: poate realizează una sau două activități de pe listă, apoi începe să rescrie lista, schimbă ordinea activităților…alocă energie amânării. Indecisul cronic preferă ca cei din jur să spună despre el că nu depune efortul necesar, decât să fie perceput drept incapabil.

Cauzele procrastinării

Nu există un consens general privind numărul exact de cauze privind procrastinarea. Dar merită amintite câteva:

• frica legată de rezultat – inclusiv frica de succes poate bloca încercarea de a ne apuca de un lucru, deoarece un succes va produce anumite schimbări pentru care nu suntem pregătiți;
• lipsa concentrării – adică o incapacitate de a rămâne concentrat pe o singură activitate și pe a o duce la capăt;
• obiective nedefinite și nedelimitate clar – obiectivele vagi, abstracte sunt, uneori, cauza pentru care nu ne putem mobiliza să realizăm ceva;
• perfecționism – perfecționismul nevrotic este asociat cu procrastinarea, deoarece o persoană perfecționistă tot găsește motive pentru a nu se apuca de un lucru;
• stimă de sine scăzută – este foarte ușor să procrastinezi atunci când ai dubii și nu ai încredere în tine;
• oboseală decizională – atunci când avem prea multe decizii de luat, tindem să devenim indeciși și, ca urmare, să procrastinăm.

Tipologii de persoane care procrastinează:

• indecisul anxios – procrastinează deoarece se teme de eșec; deci procrastinarea este mecanism de apărare:
• indecisul motivat de distracție – procrastinează deoarece este entuziasmat doar de ceea ce e nou, de începuturi;
• indecisul de ultimul moment – procrastinează deoarece consideră că este mai productiv atunci când lucrează sub presiune, atunci când reușește să termine o activitate în ultimul moment;
• indecisul perfecționist – veșnic nemulțumit de sine și de cât de pregătit este pentru activitatea pe care trebuie să o facă;

Care sunt costurile procrastinării?

Procrastinarea nu este așteptare și este mai mult decât simplă întârziere: este decizia de a nu acționa. Este util și înțelept să aduni informații înainte de a lua o decizie sau de a face un lucru, dar este contraproductiv să rămâi pe loc, blocat într-un malaxor de scuze.

Oamenii care procrastinează resimt niveluri de stres ridicate și un nivel scăzut de stare de bine. Costurile procrastinării: lipsă de productivitate, posibile pierderi financiare, vină, rușine, regret. Procrastinarea erodează relațiile personale și profesionale; nu-ți permite să-ți atingi potențialul, îți afectează moralul, relația cu colegii de muncă și poate duce la depresie.

Procrastinarea poate avea și beneficii?

Studiile arată că procrastinarea caracterizată de rezultate satisfăcătoare, de preferința de a lucra sub presiune, de decizii intenționate și de capacitatea de a te încadra în termenele limită este benefică pentru starea de bine și pentru productivitatea unei persoane.

Strategii împotriva procrastinării

Procrastinarea este obicei – este un tipar de comportament adânc înrădăcinat. Asta înseamnă că lucrurile nu se pot schimba peste noapte. Însă cu răbdare și adoptând strategiile potrivite, acest obicei poate fi de domeniul trecutului. Iată ce poți încerca:

• iartă-te pentru tărăgănările din trecut: fă pace cu trecutul și cu felul în care te-ai raportat în trecut la ce aveai de făcut;
• concentrează-te pe sarcină: pe a face, nu pe a evita; progresul, oricât de mic, este progres;
• recompensează-te: când termini ceva în timp util, oferă-ți o bucurie măruntă; totodată, asigură-te că rămâi preț de câteva momente in starea de bine ce vine odată cu finalizarea unei sarcini;
• revizuiește-ți vocabularul: înlocuiește “Trebuie să…” cu “Aleg să…”; te vei simți în control; în același timp, renunță la scuzele de tipul “Am nevoie de X lucru înainte de a începe”, “Aștept până o să mă simt pregătit”;
• reduce-ți distragerile: închide wifi-ul sau televizorul atunci când lucrezi;
• începe cu ce e mai greu, termină cu ce e mai plăcut: bifează sarcinile neplăcute în prima parte a zilei pentru ca restul zilei să te poți dedica lucrurilor care îți plac;.

Atunci când amânăm activități care sunt în interesul nostru și facem asta des, acest lucru nu mai este doar un obicei nociv ori o problemă ce ține de stilul de viață – este o adevărată frână în calea unei vieți bine trăite. Procrastinarea este spațiul dintre intenție și acțiune. Cu ce îl umplem: cu progres, cât de mic, sau cu nimic?

Specialiștii care te ajută pe acest subiect

• Andra Bolohan, psihoterapeut

Surse articol:

• https://www.psychologytoday.com/us/basics/procrastination
• https://www.psychologicalscience.org/observer/why-wait-the-science-behind-procrastination
• https://www.apa.org/news/press/releases/2010/04/procrastination
• https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2018.00746/full
• https://ct.counseling.org/2019/10/procrastination-an-emotional-struggle/
• https://www.mindtools.com/a5plzk8/how-to-stop-procrastinating
• https://www.apa.org/gradpsych/2010/01/procrastination
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8847795/
• https://hbr.org/2022/05/how-to-stop-procrastinating
• https://www.psychologytoday.com/intl/blog/better-than-perfect/201703/11-ways-to-overcome-procrastination
• https://bestwriting.com/best-books/procrastination
• https://www.apa.org/pubs/books/procrastination-sample-chapter.pdf