Stresul: cum se simte, cum îl ținem sub control și cum îl putem îmbrățișa

Stresul este modalitatea în care reacționăm atunci când ne simțim sub presiune sau amenințați; în același timp, stresul se instalează atunci când simțim că nu putem gestiona sau controla o situație.

Ca oameni, simțim stres:

la nivel individual: atunci când simțim că avem prea multe responsabilități, de exemplu;
ca parte dintr-un grup: atunci când ne confruntăm cu probleme care afectează familia (de exemplu doliu, divorț, probleme financiare);
la nivel de comunitate: de exemplu, discriminare sau dezastre naturale;
ca membru al societății: așa cum a fost pandemia de coronavirus sau cum este un război.

Cum se simte stresul în corp?

De regulă, stresul implică două aspecte: percepția psihică a presiunii resimțite și răspunsul corpului la această presiune.

În corp, stresul se resimte prin insomnii, dureri de stomac, dureri de cap, tensiune musculară, dificultăți de concentrare, bătăi accelerate ale inimii. Atunci când ne confruntăm cu o amenințare sau cu un pericol, corpul nostru reacționează; corpul activează resursele care ne ajută să stăm și să confruntăm provocările sau, din contră, resursele care ne ajută să ajungem la adăpost cât mai repede cu putință.

Stresul ne schimbă creierul

Hormonii de stres, așa cum este cortizolul, sunt produși zilnic, cu scopul de a pregăti oamenii pentru provocările zilnice. Dar “băltirea” în acești hormoni de stres pe perioade prelungite de timp determină schimbări la nivelul creierului, schimbări care duc la pierderi de memorie, probleme cognitive, anxietate, depresie.

După un eveniment ce cauzează un stres acut, în corp se întâmplă o cascadă de schimbări la nivelul sistemelor: nervos, cardiovascular, endocrin și imunitar. Aceste schimbări sunt firești și sunt, în general, adaptative, cel puțin pe termen scurt. În principal, corpul apelează la două strategii adaptative la stres: eliberarea hormonilor de stres pentru a face disponibile depozitele de energie spre a fi folosite imediat. În al doilea rând, are loc o nouă metodă de distribuire a energiei: energia este redirecționată în țesuturi, acestea devenind mai active sub stres. Ca urmare, activitățile mai puțin critice sunt suspendate sub stres profund, așa cum sunt digestia și producția de hormoni de creștere. Simplu spus, în perioadele de stres acut, hrănirea, creșterea și activitatea sexuală sunt puse pe plan secund, în detrimentul integrității fizice și supraviețuirii. Creierul schimbă, astfel, prioritățile.

Este stresul o normalitate?

O anumită doză de stres este necesară; este modul în care noi, ca oameni, întâmpinăm și răspundem la provocările întâlnite și la necunoscutele vieții. De altfel, nu prea avem de ales atunci când vine vorba de stres și nu este realist să evităm stresul. Ca oameni, oricum simțim că stresul face parte din viața de zi cu zi; obsesia societății actuale pentru productivitate, viteza informației, stilul de viață sedentar, sentimentul că rămânem în urmă, toate sunt surse de stres.

Ce nu este normalitate este stresul cronic. Stresul cronic trece, adesea, neobservat, deoarece ajungem să ne obișnuim cu starea de agitație și cu starea de neajutorare. Poate deveni chiar parte a personalității noastre, atât de mult ajungem să interiorizăm stresul.

Este stresul o problemă psihică?

Stresul poate fi definit drept starea de îngrijorare sau de tensiune mintală ce este cauzată de o situație dificilă. De fapt, stresul este un răspuns natural care ne motivează să ne ocupăm de provocările și amenințările din viața noatră.

De regulă, stresul nu este considerat o problemă sau tulburare psihică. Dar este legat de sănătatea noastră psihică în mai multe moduri:

poate fi cauza unor probleme psihice; de exemplu, stresul prelungit poate duce la dezvoltarea unor simptome de depresie și anxietate. Sau un eveniment stresant de-a dreptul traumatic poate duce la dezvoltarea tulburării de stres post-traumatic.
unele tulburări psihice pot cauza stres: dificultățile unui diagnostic pot reprezenta o adevărată sursă de stres; de la dificultățile financiare, până la stresul administrării medicației sau al programărilor la medic.
oamenii pot recurge la mecanisme de coping nesănătoase; în încercarea de a gestiona stresul, oamenii se refugiază, uneori, în alcool sau droguri. Iar acest consum afectează, la rândul său, sănătatea psihică.

Cealaltă față a stresului

Stresul este răspunsul natural al corpului în fața pericolului. O anumită doză de stres poate fi chiar pozitivă: ne motivează să facem schimbări necesare și contribuie la dezvoltarea rezilienței. În mod curios, efectele stresului asupra corpului și psihicului nostru sunt influențate și de perspectiva din care privim stresul. Astfel, persoanele care privesc stresul ca pe un factor motivator, ceva ce trebuie folosit și îmbrățișat, se descurcă mult mai bine decât persoanele care privesc stresul ca pe ceva ce trebuie neapărat evitat și redus.

Vestea bună este că felul în care privim stresul poate fi antrenat: putem alege să vedem binele din stres, să îl vedem ca pe un aliat în abordarea dificultăților vieții.

Binele din stres

În loc să fie un semnal negativ, prezența stresului poate fi un barometru pentru cât de implicați suntem în activitățile și relațiile care contează pentru noi.

Cu intenție și prin exercițiu, putem începe să vedem stresul ca pe o sursă de energie pe care o putem folosi. De exemplu, atunci când simțim că ne bate inima tare, să ne gândim că asta este modalitatea corpului de a ne sprijini.

Totodată, este important să ne considerăm capabili de a gestiona stresul. Nu în ultimul rând, să privim stresul ca pe o parte a vieții, cu care toată lumea se confruntă; deci nu este nimic personal sau o modalitate a vieții de a ne pune la pământ. În același timp, să ne amintim că două lucruri, aparent opuse, pot fi adevărate în același timp: un eveniment stresant ne poate face mai anxioși, dar, în același timp, este la fel de adevărat că același eveniment stresant ne poate face mai puternici, mai rezilienți în timp.

Psihologii au identificat faptul că abilitatea de a îmbrățișa stresul necesită o toleranță ridicată la ambiguitate și incertitudine.

Să îmbrățișăm stresul

Așadar, putem privi stresul drept o oportunitate de creștere și dezvoltare; de altfel, capacitatea de a învăța din stres este scrisă în chiar biologia noastră. Stresul lasă o amprentă în mintea noastră care ne va face mai pregătiți să gestionăm situații similare din viitor.

Creierul învață și se regrupează constant. Să nu uităm că expunerea la stres face parte din pregătirea pentru unele meserii, așa cum sunt astronauții, atleții de elită. Acești profesioniști învață să prospere în situații cu un nivel ridicat de stres.

Tehnici de gestionare a stresului

Sunt anumite tehnici care ne pot ajuta să ne schimbăm perspectiva din care privim stresul și, de asemenea, să învățăm și să exersăm modalități noi de coping.

Printre acestea se numără:

Organizarea zilei: pentru unele persoane funcționează strategia de a pune pe hârtie ceea ce este de făcut într-o zi; asta deoarece le ajută ca, pe parcursul zilei, să aibă în față progresul făcut;
Exercițiile de relaxare: încetinesc pulsul și ritmul cardiac și promovează relaxarea musculară și psihică;
Comunicarea cu cineva de încredere: adesea, simplul fapt de a avea pe cineva cu care să povestim despre ce ne apasă contribuie la sentimentul că nu suntem singuri în fața greutăților;
Identificarea propriilor factori de stres: acest aspect ține de psihoeducație și contribuie la a ne simți în control și conectați la corpul nostru;
Să privim lucrurile în perspectivă: înainte de a ne gândi la cele mai rele scenarii, să ne întrebăm dacă nu cumva supraestimăm consecințele, în timp ce ne subestimăm abilitățile;
Să facem în continuare activitățile care ne plac: atunci când viața devine copleșitoare, suntem tentați să renunțăm la a face ceea ce ne place. Dar acest comportament este unul contraproductiv;
Să căutăm ajutor: atunci când ne simțim copleșiți și simțim că nu mai putem face față singuri, este mai mult decât recomandat să apelăm la specialiști.

Concluzii

Toată lumea trece prin stres și prin perioade stresante. De aceea, felul în care răspundem și facem față stresului este atât de important pentru starea noastră de bine. Iar primul pas pe care îl putem face chiar astăzi este acela de a normaliza stresul și de a-l accepta ca parte din condiția de a fi om.

Articol scris de Cristina Glomnicu, editor de specialitate în cadrul Centrului Medical Bellanima.

Surse articol:

https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/stress
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2568977/
https://www.mind.org.uk/information-support/types-of-mental-health-problems/stress/what-is-stress/
https://www.psychologytoday.com/us/basics/stress
https://humanjourney.us/health/the-pursuit-of-health/mind-and-health/?gad_source=1
https://www.medicalnewstoday.com/articles/145855
https://news.stanford.edu/2015/05/07/stress-embrace-mcgonigal-050715/
https://psychology.org.au/for-the-public/psychology-topics/stress/tips-on-managing-everyday-stress
https://www.apa.org/topics/stress/tips
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/stress-management/about/pac-20384898
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5579396/