Tipuri de tulburări de personalitate și metode de intervenție

O persoană care suferă de tulburări de personalitate are anumite dificultăți de percepție și o inabilitate de a-și ajusta comportamentul în funcție de circumstanțele în care se regăsește la un anumit moment dat. De exemplu: cum este cazul tulburării de personalitate de tip borderline, persoana trăiește cu o teamă puternică de abandon, real sau imaginar. 

Tulburări de personalitate – ce sunt și când apar

O tulburare de personalitate este un tip de tulburare mintală caracterizată prin moduri inflexibile și nesănătoase de a gândi, de a ne comporta și de a funcționa, în general. Personalitatea este amprenta ta personală, modalitatea unică în care vezi, percepi și te raportezi la lumea exterioară, dar și la cea interioară. 

Conform DSM-5 (cea mai recentă ediție a Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale), o tulburare de personalitate este modalitatea de a gândi, simți și comporta în moduri care deviază de la standardele culturale și sociale, cauzează disconfort și probleme în funcționarea de zi cu zi și este de durată. Astfel, trebuie să înțelegem că pentru a fi luat în considerare ca tulburare de personalitate, acest disconfort trebuie să dureze de ceva timp (să fie unul cronic, să aibă un istoric) și să aibă o constanță în manifestare (să afecteze toate planurile vieții unui om).

Acest tip de probleme afectează viața personală, relațiile sociale, activitățile profesionale. Însă, din păcate, există multe persoane care îndură tot felul de situații și probleme ani la rând, fără să își pună problema existenței unui diagnostic, deoarece acel mod de gândire și raportare la lume a devenit normal, firescul din viața sa.  Astfel, observăm că tulburările de personalitate pot fi ușor trecute cu vederea sau diagnosticate greșit. De reținut că ele diferă de cele cinci mari categorii de boli mintale (tulburările de anxietate, tulburările de dispoziție, tulburările psihotice, demența și tulburările alimentare), care debutează, de regulă, la vârste fragede și apar ca urmare a unor moșteniri genetice, dezechilibre în chimia creierului (chimia neurotransmițătorilor) și a unor circumstanțe de viață declanșatoare. 

Persoanele care au sub 18 ani nici măcar nu primesc un diagnostic de tulburare de personalitate – considerându-se că persoana este încă în formare.

Tipuri de tulburări de personalitate 

Cele 10 tipuri de tulburări de personalitate sunt grupate în trei categorii (clustere), în funcție de caracteristici și simptome comune. Adesea, unele persoane “împrumută” simptome din mai multe tipuri de asemenea tulburări. Dar pentru ca un diagnostic să fie pus, nu este nevoie ca persoana în cauză să manifeste tot spectrul de simptome al unei tulburări – dar nici mai puține decât prevăd normele (pentru a evita supradiagnosticarea). Specialiștii sunt cei avizați în acest sens. 

• Categoria A de tulburări de personalitate include trei tulburări: tulburarea de personalitate paranoidă, tulburarea de personalitate schizoidă și tulburarea de personalitate schizotipală. Ce au în comun acestea trei: maniere atipice, stranii și excentrice de gândire și comportament.
• Categoria B de tulburări de personalitate include tulburarea de personalitate antisocială, borderline, histrionică și narcisică. Ce au în comun acestea patru: moduri de gândire și comportament dominate de dramă, hipersensibilitate și imprevizibilitate. 
• Categoria C de tulburări de personalitate include tulburarea de personalitate evitantă, tulburarea de personalitate dependentă și tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă (a nu se confunda cu tulburarea obsesiv-compulsivă, din clasa tulburărilor de anxietate). Ce au în comun acestea trei: moduri de gândire și comportament dominate de frică. 

Dimensiunile cele mai afectate de tulburările de personalitate

• identitatea personală – limite neclare în relațiile cu ceilalți, o imagine de sine inconsistentă; 
• direcția personală de dezvoltare – incapacitatea de a atinge obiective coerente și semnificative, lipsa unor standarde de comportament, lipsa abilității de a auto-reflecta asupra propriei persoane într-o manieră productivă, constructivă;
• planul interpersonal, la nivel empatic – lipsa înțelegerii motivațiilor și experiențelor celorlalți, respingerea perspectivelor diferite, lipsa înțelegerii consecințelor propriului comportament asupra sa și asupra celorlalți;
• planul interpersonal, la nivel de intimitate – dificultăți în a lega relații profunde și de durată.

Tulburări de personalitate -diagnostic și metode de intervenție 

Prima intervenție în cazul persoanelor diagnosticate cu o tulburare de personalitate este cea psihoterapeutică, cea de administrare de medicamente fiind secundară. Însă intervenția este deosebit de importantă – în primul rând, pentru că aceste tulburări nu trec de la sine, iar în al doilea rând pentru că, netratate, simptomele se pot prelungi ani de zile. Deoarece aceste tulburări sunt asociate cu probabilități ridicate de dizabilitate socială și ocupațională – cu referire la rolurile jucate în aceste situații și la calitatea funcționării – în cadrul ședințelor de psihoterapie se abordează specific dificultățile întâmpinate. 

Cere ajutor

Pe lângă psihoterapia individuală, psihoterapia de familie oferă sprijin și psihoeducație familiilor care au un membru al familiei diagnosticat cu o TP, la fel și psihoterapia de grup.  

Aceste tulburări sunt o problemă de sănătate publică, mai ales din cauza faptului că îi împiedică pe oameni să funcționeze în direcții constructive atât pentru ei, cât și pentru societate. O greșeală frecvent întâlnită este să te identifici cu diagnosticul tău. Să îl lași să îți ghideze toate aspectele vieții tale. E mai greu să te refaci dacă pui toată definiția ta ca om pe seama unui diagnostic. Tratament există. Iar totul începe cu un telefon sau o programare la un specialist care s-a dedicat și se dedică oamenilor.

Dacă ești într-un impas personal, din care ai impresia că nu știi să ieși, vino la Centrul Medical Bellanima, unde, în urma unei evaluări psihologice preliminare, vom ști să te îndrumăm spre tipul de terapie de care ai nevoie. 

Specialiștii care te ajută pe acest subiect

• Irina Pavel, medic specialist psihiatru

Articol scris de Cristina Glomnicu, editor de specialitate în cadrul Centrului Medical Bellanima.